Se intampla, uneori, ca o anumita echipa sa nu aiba nevoie de recunoasterea gloriei, a aurului sau a trofeelor pentru a intra definitiv in sufletul iubitorilor de fotbal si sa nu mai iasa vreodata de acolo. Sunt acele echipe-cometa, care scanteiaza doar un sezon sau doua si isi cuceresc fanii prin stilul de joc, visele pe care le genereaza, sperantele ce ii inspira si pe altii, dar si prin ratarile si esecurile care nu fac decat sa le confirme aura de legenda. Sunt ceea ce Adrian Paunescu a definit drept „campioana unei mari iubiri”, asa cum a fost denumita candva Universitatea Craiova. Asa au stat lucrurile cu Brazilia lui Zico, Socrates si Falcao in 1982, cu gasca nebuna de la Leeds United in 2001, cu Newcastle in 1997, cu AS Monaco in 2004, Blackburn Rovers in 1995 sau cu Leicester City in 2016, chiar daca ultimele doua au cunoscut si imbratisarea poleita a titlului de campioana inainte de a se stinge aproape la fel de usor precum s-au aprins. Dar, poate, nicio poveste nu este mai frumoasa tocmai prin dramatismul ei decat cea a lui Bayer Leverkusen din stagiunea 2001-2002. Read more