RONALDO SI COPIII SAI DE SUFLET, GOLURILE

2 minutes, 55 seconds

De aproape un deceniu, lumea fotbalului s-a împărțit între Messi și Cristiano Ronaldo, dar cine l-a văzut jucând pe brazilianul Ronaldo nu poate uita vreodată cursele sale infernale, driblingurile naucitoare, felul în care aluneca printre fundașii adverși, bucuria necenzurata a unui copil după marcarea unui gol și șuturile sale fabuloase. Pentru cei care l-au prins jucând, el rămâne cel mai bun. Il Fenomeno. Iar dacă nu ar fi fost chinuit de atâtea accidentari, Ronnie chiar ar fi putut avea și cifrele extraterestre ale lui Messi și Cristiano, în condițiile în care la 23 de ani, avea deja peste 200 de goluri pentru echipele de club și naționala Braziliei.

Dincolo de statisticile reci ale fotbalului, Ronaldo se poate mândri cu cele doua titluri mondiale cucerite în 1994 și 2002, doua Baloane de Aur și cele 15 goluri înscrise la Cupa Mondiala.

„Întotdeauna, a fost mereu o imensa sursa de mândrie sa joc pentru Brazilia. Am comparat asta cu serviciul militar, sa joc pentru a-mi servi tara. As face orice pentru tara mea. Astfel, a fost ceva fantastic sa înscriu pentru Brazilia, mai ales la Cupa Mondiala, în ochii întregii lumi”.

Doar un atacant de rasa pura putea găsi o comparație atât de gingașa pentru golurile sale, care nu au fost deloc puține, fie ca au fost înscrise pentru echipele de club sau pentru Selecao: „Am spus mereu ca golurile sunt precum propriii copii. Am patru copii și ii iubesc pe toți în mod egal. La fel, iubesc toate golurile pe care le-am marcat indiferent ca au fost pentru Brazilia sau pentru cluburile unde am jucat. Singurul lucru care îmi lipsește acum este acel moment magic al marcării unui gol, nu poate fi comparat cu nimic. Sa înscrii și apoi sa te uiți la fani este unul dintre cele mai incredibile sentimente pe care le poți avea. Mi-e dor de acele clipe”, a declarat Ronaldo revistei Mundial.

Desen realizat de Roman Cenusa

 

Povestea de dragoste a lui Il Fenomeno cu golurile a început încă din copilărie, când a fost atras ca un magnet de poarta adversa. La început, marca foarte rar cu piciorul stâng, dar cu timpul, a progresat la aspectele unde nu excela. Cel care l-a ajutat sa își folosească la fel de bine ambele picioare a fost Zico, fără însă ca cel supranumit „Pele cel alb” sa știe ca este implicat în mod direct în crearea unui nou fenomen al fotbalului. „Urmaream un program la televizor, unde Zico explica cum sa iti folosesti piciorul mai slab. Am facut exact cum arata acolo si am inceput sa lovesc mingea la un perete cu piciorul stang si, brusc, abilitatea mea cu acel picior a crescut foarte mult”, a marturisit Ronaldo.

Nu doar acest element a influentat modul in care Ronnie atingea balonul. „Am suferit foarte multe accidentari de-a lungul carierei si acestea au afectat enorm felul in care jucam si felul in care puteam inscrie. De fiecare data cand reveneam dupa o accidentare, a trebuit sa ma reinventez. Poate nu ati observat aceste schimbari, dar, de exemplu, cand mi-am pierdut viteza, a trebuit sa invat cum sa ma pozitionez mai bine, sa caut spatiile, sa fac alergari mai scurte, toate acestea sunt lucruri pe care le dezvolti in timp”.

Si daca a putut face toate acestea transmitand prin toti porii bucuria fotbalului, este lesne de inteles de ce suntem nostalgici dupa Il Fenomeno.

Facebook Comments

There are 0 comments .

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: