Cupa Mondiala nu este doar despre învingătorii și perdanții din arene. Mai presus de orice, este visul oricărui fotbalist din momentul în care atinge pentru prima oara o minge. Oricât de mare ar fi numele sau și oricâte onoruri și trofee a obținut cu echipa de club, cariera lui nu ar fi completă dacă nu ar canta alături de miile de conaționali din tribune imnul tarii sale și fără a apara, pentru un minut macar, culorile patriei în cea mai importanta competiție a Planetei Fotbal. Iar pentru un atacant, un gol marcat la turneul final reprezinta atingerea Sfântului Graal. Uneori, nu este niciodată prea târziu pentru a-ți desăvârși destinul, asa cum a fost cazul portarului egiptean Essam El-Hadary, care a debutat la Mondial la 45 de ani. Iar pentru peruvianul Paolo Guerrero, a fost nevoie de o adevărată desfășurare de forte, fără precedent în istoria fotbalului, pentru a-și împlini visul de a juca și de a inscrie la Cupa Mondiala. Suspendat inițial pentru consum de cocaina, el a fost susținut în pledoaria sa pentru clementa de fanii sud-americani, de biochimie și de … trei mumii incase de 500 de ani!
Guerrero își câștigase de mult statutul de superstar al fotbalului sud-american și de erou-cult în Peru. Devenit cel mai bun marcator din istoria naționalei în iunie 2016, când l-a depășit pe legendarul Teofilo Cubillas, cel mai mare fotbalist peruvian al tuturor timpurilor, atacantul de 34 de ani își arătase măiestria și clasa la toate gruparile pe unde a trecut, Bayern München, Hamburg, Corinthians și Flamengo, fără a disputa vreun minut în prima liga interna, întreaga sa activitate derulându-se în străinătate. Guerrero contribuise din plin la obținerea medaliei de bronz de către naționala Perului la Copa America în 2011 și 2015 și, cu 34 de goluri în 86 de selecții, depășise alte nume grele ale fotbalului din tara sa, precum Claudio Pizarro, Jefferson Farfan sau Nolberto Solano.
Dar cu toate acestea, simțea ca ceva ii lipsea pentru a fi împlinit pe deplin ca sportiv. Iar succesul din 16 noiembrie 2017, 2-0 împotriva Noii Zeelande, din barajul de calificare la Cupa Mondiala, părea sa ii ofere piesa lipsa și îndelung căutată care sa completeze un puzzle minunat. Peru revenea la un turneu final după 32 de ani, iar Paolo Guerrero urma să fie omul care să conducă din teren naționala în Rusia. Însă, la scurt timp după aceea, el a fost suspendat de FIFA pentru un an după ce a fost depistat pozitiv cu benzoylecgnina, metabolitul principal al cocainei, la un control antidoping ce a urmat jocului cu Argentina, din 3 noiembrie. Visul după care alergase o viață întreagă era pe cale să se destrame!
A urmat un proces îndelungat și complex pentru ca jucătorul să-și susțină nevinovăția, acesta declarând că i-a fost servit un ceai din frunze de coca, ingredientul de bază în producerea cocainei, în momentul în care a vrut să trateze o răceală. Avocații săi au reclamat la FIFA că, în amestec cu zahăr și diferite mirodenii, gustul de coca este greu de depistat, iar în apărarea sa a sărit chiar Johan Reinhard, arheologul National Geographic care a condus echipa ce a descoperit, în 1999, trei mumii incașe în Munzii Anzi.
Alături de alți nouă exploratori, acesta a găsit rămășițele foarte bine conservate ale trei copii, două fete și un băiat, la o altitudine de 6700 de metri, în Vulcanul Llullaillaco, pe teritoriul Argentinei. Aceștia fuseseră victimele unor sacrificii, iar cerctătorii au descoperit că, în timpul vieții, cea mai mare dintre fete, botezată Fecioara Llullaillaco, consumase frunze de coca și alcool. Frunzele de coca se puteau observa chiar pe buzele sale, iar testele au depistat același metabolit, benzoylecgonina, si in cazul mumiei din secolul 16, la fel ca si in situatia fotbalistului din secolul 21, lucru care a ajutat enorm în susținerea apărării lui Guerrero. „Este unul dintre modurile interesante în care mumiile încă ne pot vorbi din trecut”, a spus Johan Reinhard.
Iar arheologul Charles Stanish, director executiv la Institutul pentru Studierea Culturii si a Mediului la Universitatea din Florida de Sud, a demonstrat că o persoană poate fi testată pozitiv cu cocaină fără a consuma drogul interzis: „Cel mai simplu mod este ca o mumie de 500 de ani să fie depistată pozitiv cu cocaină înainte de apariția cocainei.”
Asta pentru că alcaloidul cocaine, principalul ingredient activ din frunzele de coca, a fost sintetizat ca drog abia în secolul 19. În ajutorul lui Guerrero, Stanish a realizat un adevărat caz antropologic, explicând cum frunzele de coca ocupă un rol important în cultura sud-americană: „Ceaiul de coca se bea foarte rar doar pe bază exclusivă de frunze de coca. Zahărul acoperă gustul, iar acum face parte din bucătăria trendy din Lima și se găsește în orice, de la pâine la dulciuri.”
Iar Paolo Guerrero nu este singura persoană testată pozitiv cu cocaină, după ce a consumat ceai de coca. Și piloții de avion sau turiștii au trezit suspiciuni și avut nevinovăția pusă sub semnul întrebării după o vizită în Peru din aceleași motive, ceea ce, în opinia lui Stanish, arată felul greșit în care percepută coca, din punct de vedere cultural.
Astfel, într-un final, Guerrero a primit dreptul de a juca la Cupa Mondială, după ce Tribunalul Federal Elvețian a ridicat suspendarea impusă de FIFA, pe 31 mai, cu două săptămâni înaintea startului turneului final. Iar pe 26 iunie, atacantul de 34 de ani a înscris, în poarta Australiei, golul de care își va aminti tot restul vieții sale. Un gol pe care a visat să-l marcheze de când a început fotbalul, dar care nu ar fi fost vreodată posibil fără ajutorul peste timp al unei mumii de 500 de ani.
sursa: National Geographic
written by You may also want to read
