ALTFEL DESPRE PENALTY-URI

3 minutes, 31 seconds

In aceasta pauza fortata, in care cei care ne conduc ne obliga sa stam inchisi in case, putem gasi si lucruri placute si utile de facut, precum lectura unei carti. Iar pentru pasionatii de fotbal si statistici, ma bucur sa aplaud aparitia cartii „Penaltiurile din fotbal de la loterie la stiinta”, scrisa de doctorul Gheorghe Dumitru si publicata de editura Ex Ponto. Cu peste 450 de pagini, lucrarea trateaza, intr-o maniera argumentata si exhaustiva, toate aspectele legate de loviturile de la 11 metri, analizate din toate unghiurile posibile. In randurile urmatoare, va propun sa citim cateva fragmente din subcapitolul intitulat „A plonja sau a nu plonja, iată dilema hamletiană a portarului”, care mi-a fost recomandat chiar de către autorul cărții.

Teoria economică clasică stipulează că oamenii au preferințe bine definite. Preferințe care au la bază funcția utilitară. Altfel spus, se consideră că agenții economici sunt preocupați doar de interesul și prosperitatea lor.  Dezvoltând ideea, asta înseamnă că atunci când oamenii au de luat decizii în situații caracterizate prin incertitudine, ei trebuie să opteze asupra a ce urmează să facă, în funcție de  utilitatea rezultatelor posibile, și de probabilitatea cu care rezultatele posibile pot surveni.

Datorită faptului că oamenii au trăiri mai puternice vis-a-vis de  rezultatele unor  cauze neobișnuite, și dat fiind că „menirea portarului este aceea de a plonja”, sentimentul de inutilitate  generat de primirea golului din penalti, poate fi  mai puternic în cazul în care cel dintre buturi adoptă un comportament „atipic”, rămânând pe mijlocul porții, decât atunci când se conformeazo „normei”,  și acționează, adică plonjează.

Decizia (tentația) portarilor de a plonja, în condițiile în care datele statistice demonstrează fără tăgadă că acest comportament este non-optim, poate să se explice și prin viziunea/percepția lor diferită, asupra  a ceea ce înseamnă util

….

Un exemplu de deznodământ nefericit al conformării la „normă”, este cel din finala Cupei Mondiale, ediția 1974, când olandezul Neeskens a trimis mingea pe centrul porții, iar valorosul portar vest-german Sepp Maier a plonjat către stânga. De altfel, cunoscutul portar al  naționalei franceze, Bernard Lama, recunoștea adesea că multe dintre penaltiurile din care a ieșit victorios în cariera sa, le-a apărat tocmai pentru că nu a plonjat. Și totuși, în mod cât se poate de ironic, echipa sa de club PSG a pierdut finala Cupei Cupelor din 1997 (cu Barcelona), tocmai pentru că atunci el a ales să plonjeze, în condițiile în care Ronaldo a trimis mingea în zona centrală.

Cu alte cuvinte, factorii sociali – spectatorii, coechipierii, antrenorii, conducătorii, și chiar, de ce nu,  aparținătorii/familiile – ale căror păreri  a fost demonstrat că au un puternic efect asupra performanței jucătorilor pot juca un rol major în înțelegerea funcțiilor utilitare ale portarilor și executantilor.  Ceea ce face posibil ca executantul să  gândească de maniera: „nu vreau ca ratarea, dacă survine, să fie atribuită doar inabilității mele și, drept urmare, voi evita să șutez în partea de sus  a porții, în general, și cu atât mai mult către unul dintre vincluri”. Iar portarii să-și repete: „vreau să apar în fața celorlalți cât mai profesionist, adică un portar care încearcă din toate puterile (se știe că în sport, a da totul, are o valoare/recunoaștere deosebită) să evite golul; drept urmare, voi plonja aproape de fiecare dată”.

Verbalizările de genul celor de mai sus pot să nu fie chiar așa de coerente și de explicit formulate, în acele momente atât de tensionate ale confruntării dintre executant și portar. Ele își fac însă sigur apariția, și își pun amprenta asupra atitudinii și  comportamentului celor doi combatanți, dovedit fiind că tot ce ține de autoprezentarea indivizilor are o importanță crucială în explicarea deciziilor și prestațiilor celor implicați în  confruntările sportive. Ceea ce înseamnă  că reprezentările mentale ale altor persoane  importante pentru sportivi, le influențează substanțial procesele ce stau la baza analizei situațiilor, și a luării deciziilor.

Facebook Comments

There are 0 comments .

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: