ROMANIA – SUEDIA 0-2, SUFERINTA CONTINUA

4 minutes, 21 seconds

Timp de un sfert de secol, nu am mai putut urmari vreun meci al Romaniei impotriva Suediei, fie ca a fost vorba de vreun amical sau joc oficial. Pur si simplu, de fiecare data cand venea vorba de suedezi, imi reveneau in fata ochilor imaginile suferintei de la Mondialul din ’94, lacrimile varsate in acea noapte de vara in care visasem ca vom cuceri lumea si gustul amar dat de dureroasa intrebare: „Cum ar fi fost daca?”

Am refuzat sa caut vreun vinovat pentru ceea ce ni s-a intamplat la San Francisco in urma cu 25 de ani. Nu m-am gandit nicio clipa ca ar fi fost mai bine daca Prunea nu iesea gresit in fata lui Kennet Andersson la acea centrare blestemata, daca nu ar fi ratat Dan Petrescu sau Belodedici sau daca in poarta suedezilor nu se afla Ravelli.

Dupa atata amar de vreme, era cazul sa aflu daca ranile de atunci s-au cicatrizat, asa ca am luat drumul Arenei Nationale, la fel ca si aproape 50 de mii de romani cu speranta unei victorii care sa ne aduca mai aproape de un turneu final care se va juca si la noi. Si asta, la fix 30 de ani de la meciul care ne-a deschis apetitul pentru marile competitii, tot impotriva unei selectionate scandinave, Danemarca.

Singura legatura intre jocul de acum si cel din Ghencea ’89 este reprezentata de purtatorul tricoului cu numarul 10, care are acelasi nume, Hagi. Doar ca impotriva Suediei, Ianis a inceput pe banca si a intrat abia la pauza, cand deja era prea tarziu, spre deosebire de tatal sau, Gica, titular in confruntarea epica cu danezii, in care a fost si eliminat.

Drumul spre stadion mi-a dat o senzatie tare ciudata, in conditiile in care am intalnit multi, foarte multi fani suedezi, ca si cum partida s-ar fi jucat la ei acasa, nu in deplasare. Foarte relaxati, plini de viata si mai vii, parca, decat suporterii nostri, acestia au transmis o energie pozitiva trupei lui Jan Andersson, care a deschis scorul in minutul 18 prin Marcus Berg. Si asta, la doar trei minute dupa prima faza a tricolorilor care a ridicat publicul in picioare, cand sutul lui Stanciu de la marginea careului a fost deviat in corner.

Pentru noi, era un meci de totul sau nimic, astfel ca 11-le trimis in teren de Cosmin Contra a parut, cel putin la prima vedere, unul ofensiv, cu Mitrita, Deac, Stanciu, Keseru si Puscas, dar si cu debutantul Mogos, de la codasa din Serie B, Cremonese, in flancul drept al apararii.

Practic, suedezii au preluat de la fanii lor acel vibe pozitiv si au jucat cu multa relaxare, dar si cu o organizare remarcabila, in timp ce noi am ramas crispati in exprimare si incapabili sa reactionam si dupa golul de 0-1.

Apoi, vikingii ne-au curentat din nou cu o combinatie electrizanta finalizata simplu de Quaison, iar comparatiile cu meciul impotriva Danemarcei din 1989 s-au oprit aici, chiar daca Keseru ne-a dat putine sperante in minutul 40, cand a trimis din genunchi putin pe langa poarta din sase metri. Tot atacantul lui Ludogoret a incercat marea cu degetul peste patru minute, cand a incercat sa-l surprinda cu un sut de la mare distanta pe Robin Olsen, fara succes, insa.

Intrarea la pauza a lui Ianis Hagi in locul lui Deac a oferit un impuls de curaj si incredere tricolorilor, care au aratat un entuziasm de cinci minute in primele cinci minute ale reprizei secunde, cand Mitrita a sutat pe langa poarta de la 20 de metri (46) si Keseru a avut un sut deviat in corner, dupa o faza creata de Hagi jr.

Suedezii ne-au aratat, apoi, cine este stapanul in teren si in minutul 60, Tatarusanu a respins cu un reflex de senzatie lovitura de cap a lui Berg, iar peste alte zece minute, in doua faze succesive, Nedelcearu si, apoi, transversala la sutul lui Ekdal au stat in calea unui scor de neprezentare. Altfel, noi am avut primul sut pe poarta adversa abia in minutul 64 prin Ianis, care a mai avut o incercare entuziasmanta 20 de minute mai tarziu, dar mingea trimisa de el a trecut putin pe langa tinta.

In acest interval, Stanciu (67) si inlocuitorul sau, Alibec (81),  nu au gasit nici ei executia care sa ne aduca golul de consolare, iar cea mai mare ocazie a noastra a venit abia in minutul 88, cand sutul debutantului Vasile Mogos a fost respins greu peste poarta de Robin Olsen. Suferinta noastra putea fi curmata mai repede de arbitrul italian Daniele Orsato, care a auzit doar el injurii rasiste la adresa unui jucator suedez si a avertizat ca ar putea opri jocul in minutul 80. Eram de toate, acum mai suntem si rasisti, fara ca noi sa stim sau sa facem ceva!

Altfel, o noua seara trista in fata Suediei, cosmarul nostru cu repetitie si la un sfert de secol de la duelul de la Mondialul american. Nu se putea ceva mai rau decat ca vikingii sa celebreze cu stil calificarea la EURO 2020 chiar pe terenul nostru.

Romania: Tatarusanu – Mogos, Rus, Nedelcearu, Bancu – Deac (min. 46 Hagi), Baluta, Stanciu (min. 73 Alibec), Mitrita – Puscas, Keseru (min. 57 Florinel Coman)

Suedia: Olsen – Lustig, Lindelof, Granqvist, Bengtsson – Seb Larsson (min. 69 Svensson), Ekdal, Forsberg, Olsson – Marcus Berg (min. 78 Isak), Quaison.

Facebook Comments

There are 0 comments .

Lasă un răspuns