Real Madrid a ajuns în cel de-al 13-lea cer, după ce a arătat ca are de partea sa toate ingredientele necesare succesului la cel mai înalt nivel: experienta marilor meciuri, noroc, valoare și un destin favorabil. Ultimul act al Champions League de la Kiev a însemnat, totodată, și un nou moment amar pentru Jurgen Klopp, ajuns la a sasea finala consecutiva pierduta, în cel mai dureros mod: după o noapte dezastruoasa a unui conational, portarul Loris Karius.
Managerul lui Liverpool a părut ca nu înțelege niciuna dintre loviturile primite în meciul de ieri. Mai întâi, accidentarea lui Mohamed Salah, scos din joc de viclenia lui Sergio Ramos, care a scăpat fără avertisment. Iar înlocuitorul egipteanului, Adam Lallana, nu a dat nicio clipa senzația ca a intrat cu adevărat pe teren. Apoi, au venit gafele lui Karius, una mai mare decât cealaltă, care au făcut ca balanta sa încline decisiv în favoarea Realului.
Oricat de mult ar fi invidiat și criticat pentru norocul sau imens în momentele importante, Madridul a demonstrat ca merita al treilea trofeu consecutiv și a 13-a Urecheata din palmares. Sa realizezi o performanta pe care niciun club nu a atins-o în ultimii 40 de ani nu poate fi doar rodul șansei. Realul a fost și ajutata, uneori, de arbitri, dar izbânda din Ucraina nu face decât sa ii confere o aura cu totul speciala.
Practic, „albii” au în ADN gena marilor campioni din orice sport, care obțin sărutarea poleita a aurului fie si datorita unei jumătăți de centimetru, a unui vârf de unghie sau a unei sutimi de secunda.
Finala de pe Olimpiskyi a semănat cu un duel între doi aspiranți la gratiile unei frumoase doamne. Chiar dacă a simțit o atracție electrizanta fata de non-conformismul și nebunia lui Liverpool, care excita, chiar dacă i-a răspuns zâmbind ocheadelor îndrăznețe și, poate, chiar a fugit cu el pentru o noapte sau doua, visând la atingerea norilor, la final, i-a cedat tot nobilului Madrid, sedusa de puterea acestuia și de sentimentul de siguranță pe care i-l oferă ca nimeni altul. Pana la urma, Liverpool a fost precum un băiat care vrea artificii, în timp ce Madridului a fost barbatul care știe sa întrețină focul.
„Cormoranii” au un entuziasm contagios, pornit din peluza unui You’ll Never Walk Alone, care va străbate mileniile povestind legenda Anfield-ului, și propagat in teren de fotbalul heavy-metal al lui Klopp, dar nu au geniul Realului, scos la iveala fie de Cristiano Ronaldo, devenit singurul jucător din istorie cu cinci trofee Champions League, fie de Marco Asensio, de Isco sau de Gareth Bale, care a lovit decisiv tocmai când părea sa aibă deja bagajele făcute.
Inspiratia lui Zinedine Zidane a facut iarasi diferenta, ceea ce ar trebui sa inlature orice dubii privind stofa sa de antrenor. La doar trei minute dupa ce l-a introdus pe galez in locul lui Isco, acesta a semnat una dintre cele mai spectaculoase reusite din istoria finalelor de Champions League, cu o foarfeca epocala, gata sa o concureze pe cea a maestrului Zizou din confruntarea cu Bayer Leverkusen din 2002.
Asadar, nu mai este nicio surpriza sa spunem ca Realul este din nou campioana Europei, pentru al treilea an la rand si a patra oara in ultimele cinci sezoane. Este suficient sa spui Madrid si nimic mai mult!
You may also want to read