Cand Gianluigi Buffon spunea inaintea meciului cu Real Madrid ca micile detalii vor face diferenta, capitanul lui Juventus a uitat, poate, sa adauge si numele lui Cristiano Ronaldo. Pentru ca geniul portughezului a luminat jocul de la Torino precum luceafarul, noaptea, la fel ca si in finala de la Cardiff din 2017.
Parca mai bun ca niciodata si extramotivat sa arate ca, la 33 de ani, nu si-a pierdut deloc din indemanare, viteza sau simtul golului, Ronaldo a stralucit la intensitate maxima si a purtat Madridul spre un nou succes colosal. „Acest Real este diabolic”, a fost titlul din L’Equipe dupa noua demonstratie de forta a trupei lui Zinedine Zidane, care a evoluat in aceeasi nota ca si pe Parc des Princes impotriva lui PSG, cu acea siguranta ca, orice s-ar intampla, nimic nu o poate dobora.
Iar pentru Cristiano Ronaldo, golul de 0-2, care ne-a amintit de giumbuslucurile lui Ronaldinho sau de magia lui Rivaldo, a insemnat momentul deplinei consacrari. Dincolo de cele cinci Baloane de Aur si de celelalte trofee care i-au umplut pana la refuz vitrina, portughezul a avut parte de reverenta suprema: acel standing ovation pe care foarte rar l-am vazut la un asemenea nivel din partea publicului advers, fin cunoscator al fotbalului de inalta tinuta. La fel ca si Diego Maradona si Ronaldinho pe Santiago Bernabeu, Ronaldo a cules, poate, cel mai pretios titlu al carierei: aplauzele unor suporteri ce l-au fluierat la inceputul meciului si pe care i-a intors in favoarea sa, cucerindu-i printr-un moment de poveste, pe care acestia nu-l vor uita vreodata si-l vor transmite mai departe generatiilor urmatoare precum legendele din batrani.
Sub privirile ultimilor septari legendari ai gruparii blanco, Emilio Butragueno si Raul Gonzalez, Cristiano Ronaldo a facut inca o data cinste tricoului sacru de pe Bernabeu, iar cifrele lui sunt, de-a dreptul, nebune. A ajuns la 119 goluri in Champions League, record absolut, si a devenit primul jucator din istorie care inscrie in zece meciuri consecutive in competitia de lux a Europei. Iar dezbaterea privind cine este cel mai bun dintre el si Lionel Messi va continua cat timp cei doi superfotbalisti vor continua sa ilumineze arenele cu geniul lor. Insa, un lucru este sigur: Cristiano Ronaldo este unic. Iar gestul lui Zidane de la reusita sa a parut ca o recunoastere a profesorului ca elevul l-a egalat macar sau chiar l-a depasit. Ca un om care iubeste enorm fotbalul si care a oferit atatea episoade de neuitat fanilor, precum golul irepetabil din finala de la Glasgow din 2002, sinonim cu castigarea La Novena, Zizou nu si-a putut masca bucuria si emotia, totodata, la vederea unei asemenea bijuterii plecate din piciorul drept al lui Cristiano.
„De pe ce planeta vine?”, a titrat cotidianul madrilen AS, cu trimitere directa la intrebarea retorica a comentatorului Victor Hugo Morales dupa golul unic al lui Maradona in meciul cu Anglia de la Mondialul din 1986. Nici Ronaldo nu este un pamantean obisnuit, la fel ca si Maradona, iar misiunea lui este sa faca Pamantul sa vibreze cand are mingea la picioare.
Pentru toate aceste reactii, trairi si amintiri speciale, Cristiano merita deja sa primeasca al saselea sau Balon de Aur. Sau, poate, toata aceasta recunostinta inseamna, de fapt, Balonul de Aur!
Articolul poate fi citit si pe Pariuri1x2.ro!
written by You may also want to read
