… adica Fiti bineveniti in Beijing! Nu este doar un mesaj formal creat din silabele reunite ale celor cinci simpatice mascote olimpice FUWA. Chinezii chiar stiu cum sa te faca sa te simti cu adevarat binevenit in Beijing, chiar daca fiecare iesire in oras reprezinta o adevarata aventura, iar umiditatea asta te omoara de-a dreptul incat incepi sa tanjesti dupa verile bucurestene cu 50 de grade.

Am avut parte de un moment incredibil intr-un fast food. Tocmai ce cumparasem ceva de mancare si cum toate mesele erau ocupate, am inceput sa mananc in picioare, pe o tejghea mai joasa. Imediat, a venit o persoana din personalul restaurantului si m-a poftit la o masa de patru locuri, unde statea o doamna cu baietelul ei de cativa anisori, iar pe celelalte doua scaune erau puse mai multe bagaje. Femeia si-a strans bagajele si le-a pus langa ea, timp in care un cuplu tanar a vrut sa se aseze pe cele doua locuri proaspat eliberate. Insa, angajata restaurantului le-a spus, cred, ca eu trebuie sa stau acolo si cei doi s-au conformat pe loc si au plecat, desi eu am incercat sa le spun ca nu e nicio problema sa stau in picioare.

Chinezii vor sa faca totul sa te faca sa te simti bine aici, la zeci de mii de kilometri departare de casa. Voluntarii special angajati pentru Jocurile Olimpice sunt gata sa te ajute oricand sa te orientezi in acest oras mare cat China. Asa am si reusit sa ma intorc la hotel intr-un timp relativ scurt, adica vreo jumatate de ora: o voluntara mi-a scris pe o hartie in chineza indicatii pentru taximetrist si apoi acesta m-a dus cu cateva mici ezitari la destinatie.

Chiar si pentru un localnic, sunt convins ca aceasta metropola gigantica are foarte multe necunoscute. Beijing-ul este superb, totul este nou, strazile sunt foarte curate si fara gropi, nu gasesti nici macar o hartie pe jos pentru ca mereu este cineva care are grija sa nu fie mizerie pe trotuare. Dar umiditatea te ucide, pur si simplu. Ieri, 9 august, am luat-o la pas spre Piata Tien-an-Men si nu mi-a fost prea bine. Am baut un litru de apa instantaneu pentru ca lichidele se incalzesc la 10 minute dupa ce le scoti din frigider.

In prima zi in care am iesit prin Beijing, nu am trecut cu totul neobservat. In timp ce ma indreptam spre un taxi, doua jurnaliste de la Radio Beijing m-au oprit pe strada si mi-au luat un interviu in engleza. Jocurile Olimpice sunt pe buzele tuturor in Beijing, iar ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost modul in care au sarbatorit chinezii medalia de aur castigata in proba feminina de haltere de favorita lor. Eram intr-un fast-food, unde localnicii s-au bucurat de reusita sportivei lor cum facem noi la meciurile echipei favorite la fotbal. Se stransesera ciorchine in fata televizorului si blocau intrarea, spre exasperarea unei angajate a restaurantului, care nu mai stia ce sa faca si cum sa mai tipe la oameni pentru a-i urni din usa.

Seara, am incercat pentru prima data bucataria traditionala chinezeasca. Problema in restaurantele de aici este ca mancarea o alegi din priviri pentru ca meniul este doar in chineza. Am ales ce mi s-a parut mai atragator din pozele din meniu si din ce am vazut ca manca la alta masa o familie de chinezi! Am mai intampinat dificultati si in manuirea betisoarelor, asa ca mi-au fost aduse imediat tacamuri, ceea ce nu ma asteptam! Mancarea, picanta, dar foarte gustoasa si bine preparata, nu este deloc scumpa, iar portiile sunt foarte mari. Cu 10 euro pot manca pe saturate doua persoane. Singura bila neagra o reprezinta toaletele, care cam lasa de dorit indiferent de restaurant. Dar, deja, dupa o zi in Beijing, nimic nu mai pare chiar atat de rau.

Facebook Comments