Dincolo de prestația entuziasmantă a „stejarilor” împotriva unei adevărate forțe a rugby-ului mondial, Argentina, care, în toamna lui 2020, a învins Noua Zeelandă chiar pe terenul său și a remizat cu Australia, sportul cu balonul oval de la noi are o șansă uriașă datorită entuziasmului creat în jurul inaugurării noului stadion Arcul de Triumf.
Chiar dacă „pumele” nu mai jucaseră un meci test de șapte luni, totuși, au venit la București cu cel mai bun lot posibil, în fața căruia România i-a fost egală timp de 75 de minute. Mi-a plăcut mult dezinvoltura cu care au luptat rugbyștii noștri și, mai ales, faptul că s-au autodepășit în fiecare fază. Dar ceea ce impresionează cel mai mult este conexiunea publicului cu jucătorii și felul în care este încurajată apropierea copiilor spre acest sport minunat.
Într-o perioadă în care mișcarea rugbistă din România s-a simțit destul de afectată, pe bună dreptate, până la urmă, de acțiunile ministrului Tineretului și Sportului, Eduard Novak, l-am remarcat pe fostul șef al sportului din guvernarea PSD, Bogdan Tudor, cum stătea la coadă, ca orice alt spectator, pentru efectuarea unui test rapid pentru a intra pe stadion, semn că nu s-a vaccinat! 🙂
La niciun alt eveniment, fie că este vorba de meciuri de fotbal sau concerte, nu s-a întâmplat ca minorii să beneficieze de vreo reducere la bilete. În schimb, la partida cu Argentina, dacă doi adulți veneau însoțiți de un copil, beneficiau de un discount de 50 la sută din prețul tichetelor. Ce propagandă mai bună poate fi făcută unui sport dacă nu prin chemarea tinerelor generații pentru că senzația degajată pe stadionul Arcul de Triumf este una de familie numeroasă și foarte unită.
Iar la finalul meciului, președintele Federației Române de Rugby, Alin Petrache, a făcut un gest simplu, dar atât de important pentru promovarea rugby-ului: a oferit o cutie plină cu mingi ovale copiilor aflați între teren și zona vestiarelor celor două echipe. Băiețelul meu, Noah, a fost și el norocos să se afle printre aceștia, iar a doua zi, învăța primele două lucruri esențiale în deprinderea rugby-ului: pasarea și primirea mingii. În jurul său, mai erau deja alți trei copii, printre care surorile sale, Sara și Iris, pentru că rugby-ul nu se joacă singur. Misiunea președintelului FR Rugby era îndeplinită!
Alături de Nicolas Sanchez, uvertura naționalei Argentinei
written by You may also want to read
