„Cand Amsterdam-ul viseaza, Rotterdam-ul munceste” este expresia care defineste, poate, cel mai bine primele doua orase ale Olandei si, totodata, gazdele celor mai iubite si mai galonate cluburi din Tara Lalelelor, Ajax si Feyenoord. Rivalitatea lor trece dincolo de granitele fotbalului si a atins cote uriase, facand din De Klassieker cu adevarat o chestiune de viata si de moarte. Practic, aceasta adversitate are la baza diferentele majore dintre cele doua orase, despartite de numai 60 de kilometri, si trebuie cautata adanc, in negura timpurilor, mai exact in secolul al 13-lea, cand Amsterdam si Rotterdam au fost ridicate la rangul de orase.
Amsterdam-ul este orasul artistilor, al muzeelor si al libertatilor totale, in timp ce Rotterdam-ul reprezinta sufletul industrial al Olandei, fiind al doilea mare port din lume, dupa Shanghai, iar locuitorii sai se mandresc cu etica muncii si ii considera pe Amsterdammers aroganti si lenesi. Nu degeaba se mai spune ca „banii Olandei se gandesc la Haga, se castiga la Rotterdam si sunt aruncati in toaleta la Amsterdam!”
„Practic, sunt doua lumi diferite. Amsterdam-ul este orasul canalelor si, totodata, orasul pacatelor intrucat acolo prostitutia, inainte de a fi legalizata, a fost, oricum, tolerata si este principala atractie pentru turisti, care vin, in primul rand, pentru iarba. Rotterdam-ul este orasul dedicat muncii si industriei, fiind cel mai mare port al Europei. Rotterdam-ul este mult mai modern, mai aerisit, intrucat a trebuit sa fie reconstruit aproape complet dupa ce a fost distrus de bombardamentele naziste din 1940”, povesteste Adrian Radoi, un roman stabilit de peste doua decenii in Olanda si care cunoaste in detaliu filosofia de viata a celor doua orase.
Practic, acel Rotterdam Blitz din cel de-Al Doilea Razboi Mondial, in urma caruia au fost ucisi peste 800 de oameni si au fost distruse 70 de mii de locuinte, a facut ca Olanda sa capituleze in fata invaziei ordonate de Adolf Hitler, salvand de la bombardament chiar Amsterdam-ul, urmatoarea tinta a nazistilor. De aceea, Amsterdam-ul si-a conservat foarte bine cladirile si monumentele istorice, in vreme ce Rotterdam-ul si-a schimbat complet fata ca urmare a unei arhitecturi neobisnuite pentru restul Olandei.
Cum Ajax si Feyenoord sunt mandria oraselor pe care le reprezinta, particularitatile acestora s-au transpus si pe teren, in stilul de joc al celor doua echipe. Astfel, „lancierii” au cucerit Europa prin estetica deosebita a fotbalului lor poetic, al carui apogeu a fost atins in era lui Rinus Michels, Johan Cruyff si Stefan Kovacs, in timp ce Feyenoord a trebuit sa munceasca din greu pentru a-si face un nume.
Ajax a fost prima echipa olandeza ajunsa intr-o finala de Cupa Campionilor Europeni, in 1969, pierduta, insa, cu 4-1 in fata Milanului antrenat de legendarul Nereo Rocco si unde jucau Gianni Rivera, Giovanni Trapattoni si Kurt Hamrin. Avea sa fie inceputul unei dominatii de cinci ani a fotbalului batav in Europa intrucat, in 1970, Feyenoord a cucerit Cupa cu Urechi Mari, dupa un triumf in fata lui Celtic Glasgow. Un an mai tarziu, insa, trupa lui Ernst Happel era eliminata inca din primul tur de UTA, iar Ajax a preluat sceptrul puterii pe Batranul Continent, castigand de trei ori la rand cel mai pretios titlu european intercluburi.
CITESTE SI | OLANDA – GERMANIA, SAU CAND ISTORIA NU POATE FI UITATA NICI PE TERENUL DE FOTBAL
Greutatea celor doua cluburi în fotbalul olandez este ilustrata cel mai bine de faptul ca 13 jucători din lotul de 22 al Portocalei Mecanice proveneau de la Feyenoord, cu șapte reprezentanți: Willem van Hanegem, Rinus Israel, Wim Jansen, Theo de Jong, Wim Rijsbergen, Eddy Treijtel si Harry Vos, și Ajax, care a dat sase oameni la națională: Arie Haan, Piet Keizer, Ruud Krol, Johan Neeskens, Johnny Rep si Wim Suurbier, în condițiile în care Johan Cruyff juca deja pentru FC Barcelona.
Pana in prezent, visatorii din Amsterdam se mandresc cu mai multe trofee atat pe plan intern, cat si international, cu 35 de titluri in Eredivisie, 20 de cupe si 9 supercupe ale Olandei, patru Cupe ale Campionilor, o Cupa a Cupelor, o Cupa UEFA, doua Supercupe ale Europei si o Cupa Intercontinentala fata de performantele muncitorilor din Rotterdam: 15 titluri, 13 cupe, patru supercupe nationale, o Cupa a Campionilor, doua Cupe UEFA si o Cupa Intercontinentala.
Insa, nu doar palmaresul conteaza atunci cand vine vorba de De Klassieker. Tensiunile au aparut inca de la primul duel direct, consemnat pe 9 octombrie 1921, cand Ajax a castigat pe teren cu 3-2, dar Feyenoord a contestat ca unul dintre golurile „lancierilor” ar fi fost inscris in conditii dubioase, astfel ca rezultatul consemnat in cartile de istorie a fost 2-2.
Apoi, a existat o concurenta acerba in privinta detinatoarei celei mai mari arene din tara. In 1928, s-a construit Stadionul Olimpic din Amsterdam, cu o capacitate de 31.600 de locuri, fiind cel mai spatios in acel moment. Peste sase ani, Ajax a decis sa isi dispute partidele interne pe noua arena, De Meer, de 22 de mii de locuri, si sa joace doar meciurile internationale pe Olimpic. Apoi, situatia s-a schimbat in 1937, cand Feyenoord a inaugurat De Kuip, cu 64 de mii de locuri, la care Ajax a replicat prin adaugarea unui inel la Stadionul Olimpic. Dar cei din Rotterdam nu au vrut sa se lase mai prejos si au marit si ei capacitatea arenei lor in 1949 la 69 de mii de locuri.
Timp de aproape un deceniu dupa terminarea celei de-a doua conflagratii mondiale, intre 1947 si 1955, nu s-a disputat niciun meci oficial intre cele doua rivale din cauza faptului ca Olanda nu avea o liga nationala pe atunci si Feyenoord nu a castigat niciodata in acea perioada campionatul regional, acuzand, probabil, si faptul ca trebuia sa joace intre ruinele bombardamentelor nemtesti din 1940. Odata cu infiintarea Eredivisie, cei din Rotterdam si-au pulverizat adversarii de pe raul Amstel, invingandu-i cu 7-3, pe 11 noiembrie 1956, pe De Kuip.
De altfel, De Klassieker s-a remarcat, de-a lungul timpului, prin confruntari foarte spectaculoase, iar jocul cu cele mai multe goluri a avut loc pe 28 august 1960, cand Feyenoord a castigat cu 9-5.
In acelasi timp, aproape la fiecare ciocnire dintre cei doi giganti ai Olandei, suporterii isi scuipa venin si ca urmare a orientarilor politice diametral opuse. Cel mai mare oras al tarii, cu o populatie de 1,5 milioane de locuitori, Amsterdam-ul este recunoscut pentru numeroasa comunitate evreiasca, ale carei conexiuni cu Ajax sunt foarte puternice, si pentru orientarea liberala, in timp ce Rotterdam-ul, cu 1,1 milioane de locuitori, se distinge prin extremismul de dreapta, in ciuda faptului ca are cel mai mare procentaj de straini, cu aproape jumatate din populatie provenind din afara Olandei sau avand macar un parinte nascut pe alte meleaguri. Nu intamplator, Pim Fortuyn, un controversat om politic, asasinat in 2002, a pus bazele partidului sau impotriva imigrantilor chiar la Rotterdam.
Punctul culminant al violentelor dintre sustinatorii celor doua grupari a fost atins in 1997 in ceea ce a devenit deja cunoscuta drept „Batalia de la Beverwijk”, o localitate de pe autostrada A9, unde un fan al Ajax-ului, Carlo Picornie, a fost omorat in bataie, iar un altul, care a incercat sa-l ajute, a fost injunghiat de doua ori in plamani. Peste sapte ani, a venit replica ultrasilor „lancierilor”, care i-au atacat pe jucatorii lui Feyenoord la un meci al echipelor de rezerve, iar Jorge Acuna a avut nevoie de spitalizare, cu leziuni multiple la cap, gat si coaste.
Atat de puternica este ura dintre fanii celor doua echipe incat trecerea unui jucator in tabara adversa este considerata un act de inalta tradare si trebuie pedepsita aspru. A simtit-o pe pielea lui Wim Jansen, o legenda a lui Feyenoord, care dupa 15 petrecuti la clubul din Rotterdam, a facut sacrilegiul de a semna cu Ajax, dupa o scurta perioada petrecuta in NASL, la Washington Diplomats. El a platit scump pentru asta, fiind lovit in ochi cu o minge de gheata la primul lui Klassieker pentru „lancieri”, pe 7 decembrie 1980, astfel ca a trebuit sa paraseasca terenul dupa numai 18 minute.
Chiar si marele Johan Cruyff nu a fost ocolit de vitriolul specific celui mai fierbinte derby al Olandei si, implicit, al Nordului Europei. La 36 de ani, acesta era inaintea ultimului sezon al carierei si isi dorea sa isi incheie activitatea tot la Ajax, clubul unde a facut primii pasi in fotbal. Cruyff castigase de doua ori titlul, in 1982 si 1983, dupa intoarcerea in Olanda, insa „lancierii” nu au mai vrut sa ii ofere un contract pe inca o stagiune, astfel ca a semnat tocmai cu Feyenoord!
A fost o mutare care nu a picat bine niciuneia din cele doua tabere de suporteri. Unii dintre fanii lui Rotterdam au refuzat sa mai vina la meciuri pe durata acelui sezon, in timp ce ultrasii lui Ajax i-au facut o primire ostila la primul sau derby ca adversar, pe 18 septembrie 1983. Intr-o atmosfera foarte incarcata la Amsterdam, gazdele s-au impus cu un categoric 8-2, aceasta fiind cea mai mare diferenta de scor inregistrata in istoria De Klassieker, gratie unei prestatii de exceptie a noilor staruri ale „lancierilor”, Marco Van Basten si Ronald Koeman.
Dar prezenta lui Cruyff la Rotterdam a fost o sursa puternica de inspiratie pentru restul jucatorilor din lot, printre care si Ruud Gullit, iar Feyenoord a inceput imediat dupa umilinta din derby o serie invincibila de 15 partide, care a condus-o spre titlul de campioana. Mai mult chiar, Feyenoord si-a eliminat marea rivala si din Cupa Olandei, realizand eventul, iar Johan Cruyff a fost desemnat Jucatorul Anului de jurnalistii batavi.
Duminica, Ajax si Feyenoord vor fi fata in fata pentru a 198-a oara in istorie, pana acum, „lancierii” castigand de 90 de ori comparativ cu cele numai 59 de succese ale rivalilor din Rotterdam. Dar, indiferent de statistici, cele doua echipe vor da totul pentru a-si apara, in primul rand, identitatea culturala si mandria orasului pe care il reprezinta.
written by You may also want to read
