JOAQUIN, EL DE BETIS

4 minutes, 19 seconds

Capitanul lui Betis, Joaquin, a fost performerul ultimei etape din La Liga, dupa ce a reusit primul hattrick al carierei, ajutandu-si echipa sa o invinga pe Athletic Bilbao cu 3-2. La 38 de ani si 140 de zile, el a devenit cel mai varstnic jucator din istorie care reuseste o tripla intr-un meci din Primera. Joaquin a doborat recordul ce-i apartinea lui Alfredo Di Stefano, care rezista inca de 55 de ani. Daca liderul lui Betis joaca la fel de bine ca la începuturile carierei sale extraordinare este, poate, și pentru ca acum are o dubla misiune la echipa sa de suflet: de jucator, dar si de patron!

Asta pentru ca in 2017, el a cumparat 2% din actiunile clubului pentru un milion de euro, devenind al patrulea investitor, ca si greutate, al lui Betis. „A fost o modalitate de a da ceva inapoi dupa tot ceea ce mi-a oferit Betis. Ma identific cu acest club, iar atunci cand actiunile au fost scoase la vanzare, am vrut sa contribui si eu. Acum, mai glumesc, spunand ca eu sunt seful, dar vreau ca jucatorii sa se identifice cu mine. Incerc sa-i fac sa simta ceea ce simt eu, sa inteleaga cat de mult inseamna pentru fani si sa dea ceva in plus mereu pe teren”, povesteste Joaquin, care si-a inceput povestea de dragoste cu Betis la 16 ani.

Nascut pe 21 iulie 1981 la El Puerto de Santa Maria, in provincia Cadiz din Andaluzia, Joaquin Sanchez a fost predestinat fotbalului. Nici nu avea cum sa fie altfel in conditiile in care doi dintre cei sapte frati ai sai, Lucas si Ricardo, au jucat si ei fotbal. Desi in copilarie isi dorea sa devina toreador, Joaquin s-a reorientat rapid, ajutat si de unchiul sau, care a crezut in talentul pustiului si i-a dat mereu bani pentru naveta intre Cadiz si Sevilla, dupa ce intrase la academia lui Betis.

„Nu mi-a luat mult sa incep sa iubesc aceste culori. A fost un vis din copilarie sa ma antrenez si sa joc pentru echipa. Iar daca esti suficient de norocos sa reusesti asta, o vei iubi pentru totdeauna!”, spune Joaquin, care a debutat pentru Betis in 2000, cand avea 19 ani.

Dupa ce a contribuit la o calificare istorica in grupele Champions League si la castigarea Copei del Rey in 2005, el a fost cumparat de Valencia pentru 25 de milioane de euro, un record al clubului in acel moment. Insa, inaintea acestui transfer, Joaquin dorit de Manchester United, in 2003, si a fost foarte aproape de a ajunge la Real Madrid. Dar dragostea pentru Betis a fost mai puternica decat mirajul de a juca pentru un gigant al fotbalului mondial.

 

CITESTE SI | CEL MAI FIERBINTE DERBY

 

„Tatal meu imi spune uneori ca iubirea fata de Betis m-a facut sa pierd atatea sanse. Stiu ca am ratat ocazia de a merge la un club mare, ar fi fost dragut. Dar acum, cand privesc in urma, vad ca nu a fost sa fie. Uneori, ma intreb ce ar fi fost daca mergeam la Madrid. A fost mutarea cea mai aproape de a se concretiza, dar am simtit ca nu este pentru mine”, isi aminteste Joaquin, care a mai jucat la Malaga si Fiorentina, inainte de a reveni la Betis in 2015, cand 20 de mii de fani l-au aclamat la prezentarea oficiala. Indiferent unde a evoluat, el a fost mereu recunoscut drept Joaquin, el de Betis.

„Este un simbol al clubului. Cand joaca, ofera echipei o senzatie de siguranta, de putere, de iubire. Sper sa joace pana la 40 de ani. Este intr-o conditie fizica foarte buna, la fel cum era Ryan Giggs„, declara un suporter al alb-verzilor, care elogiaza loialitatea aparte a lui Joaquin.

Unul dintre secretele longevitatii sale ar putea fi si faptul ca a fost alaptat pana la varsta de sapte ani. Insa, Joaquin are o alta explicatie: anume ca si astazi este la fel de incantat ca si in prima lui zi. De aceea, el este ultimul care iese de pe terenul de antrenament si de la vestiare, incercand sa se bucure de fiecare clipa: „Nu mai am mult timp, dar nu imi pasa. Chiar daca ma voi retrage curand, voi fi fericit. Ma simt norocos pentru ca este un campionat foarte solicitant. Sunt limitat de varsta si de corpul meu, dar intotdeauna poti schimba ceva prin felul de a juca.”

De aceea, Joaquin apare mai des in rolul de mijlocas central si nu ca extrema, rol unde s-a consacrat de-a lungul unei cariere in care a adunat 518 meciuri in tricoul lui Betis si 51 de selectii in nationala Spaniei. De altfel, el considera debutul pentru Betis si primul joc pentru Furia Roja drept cele mai frumoase momente ale vietii de fotbalist.

O viata care ar fi putut avea un alt traseu, posibil mai glorios, dar intangibil pentru Joaquin tocmai datorita marii sale iubiri: Betis. „Nu regret nimic din ceea ce am facut in fotbal. As fi putut ajunge la o echipa mai mare, dar nu am cautat banii, ci toate deciziile au avut la baza fericirea mea si a familiei mele. ”

Pentru ca el a simtit mai mult decat oricine insemnatatea versurilor imnului betico: „Viva el Betis aunque pierda” (Traiasca Betis chiar si atunci cand pierde).

sursa: BBC Sport

Facebook Comments

There are 0 comments .

Lasă un răspuns