Cei care au văzut filmul Rocky cu Sylvester Stallone și-l amintesc cu siguranță pe Ivan Drago, nemiloasa mașină de ucis sovietică. Personajul fictiv are, însă, un corespondent cât se poate de real în lumea sportului. Aleksandr Aleksandrovici Karelin a fost considerat cel mai de temut atlet din istorie sau chiar cel mai dur om în viață. Asta datorită palmaresului său incredibil pe planșă în luptele greco-romane, unde a câștigat 887 de meciuri și a pierdut doar două, cucerind trei medalii olimpice de aur și una de argint, nouă titluri mondiale și 12 titluri europene la categoria supergrea. Invincibilitatea sa i-a atras mai multe porecle, care mai de care mai înspăimântătoare: „Ursul siberian”, „King Kong”, „Alexandru cel Mare” sau „Experimentul”, asta pentru că se spunea că un luptător precum el nu putea apărea în mod natural, ci a fost rodul unui experiment științific al rușilor.
Adevărul este că Aleksandr Karelin a fost o raritate încă din prima clipă a vieții sale, cântarind la naștere nu mai puțin de 6 kilograme! Născut la Novosibirsk pe 19 septembrie 1967, Karelin a încercat mai multe discipline sportive, precum box, haltere, schi, volei și baschet până când să se dedice exclusiv luptelor. La 13 ani, când era deja mai înalt decât tatăl său, a fost aproape decis să nu urmeze o carieră de sportiv. Însă, a fost remarcat de antrenorul Victor Kuznetsov, care l-a făcut să se răzgândească, schimbându-i destinul. De aici până la finalul activității sale, Karelin l-a avut antrenor pe Kuznetsov, iar colaborarea lor a fost extrem de fructuoasă. Din 1982 până în 1987, Aleksandr Karelin a fost neînvins, cucerind în 1985 titlul mondial la juniori la prima sa apariție pe scena internațională.
Primul eșec al carierei l-a suferit la Campionatele Uniunii Sovietice din 1987 în duelul împotriva campionului en-titre, Igor Rostorotsky, în fața căruia avea să își ia revanșa peste un an. De aici încolo, Karelin a fost de neînfrânt, rescriind istoria luptelor greco-romane. În 1988, a devenit campion european pentru prima oară în carieră, iar în același an, a cucerit în premieră și aurul olimpic la Seul, unde l-a învins în finală pe bulgarul Rangel Gerovski, performanță pe care a mai repetat-o în 1992, la Barcelona, și în 1996, la Atlanta. De altfel, Aleksandr Karelin s-a remarcat prin faptul că cele trei titluri olimpice le-a obținut sub trei drapeluri diferite, pe care le-a și purtat la ceremoniile de deschidere ale Jocurilor Olimpice: URSS, în 1988, Comunitatea Statelor Independente, în 1992, și Rusia, în 1996.
În 1989, Karelin a câștigat pentru prima oară și titlul mondial, la Martigny, fiind abonat la medalia de aur timp de zece ani. După 13 ani de invincibilitate la nivel internațional, între 1987 și 2000, luptătorul rus a pierdut al doilea și, totodată, ultimul său meci în finala olimpică de la Sydney, unde a fost învins de americanul Rulon Gardner, după o decizie controversată întrucât a fost nevoie de un minut și jumătate pentru a fi revăzută faza și pentru a se stabili învingătorul.
„Nu am învins. Înseamnă că am pierdut. Ei, m-a cam agăţat americanul de picioare. Ei şi ce? Toată viaţa m-au ţinut de picioare. Toate aceste discuţii fac bine săracilor. Mi-ar fi fost mult mai uşor să pierd în faţa unuia de-al nostru. În faţa oricui, numai nu în faţa americanului. Asta pentru că mă consider reprezentantul celei mai puternice şcoli de lupte din lume”, a declarat în stilul său caracteristic luptătorul rus.
După acest eșec, Karelin s-a retras din activitatea sportivă, fiind desemnat cel mai mare luptător de greco-romane din istorie de către Federația Internațională de Lupte, dar și unul dintre cei mai buni 25 de atleți ai secolului XX. Numit Erou al Federației Ruse în 1997, Aleksandr Karelin a intrat și în politică în 1999, când încă mai activa ca sportiv, fiind ales în Duma de Stat, unde în prezent se ocupă de afacerile internaționale. Pentru meritele sale deosebite în sport, Aleksandr Karelin a fost distins, în 2001, cu Ordinul Olimpic de către președintele de atunci al Comitetului Internațional Olimpic, Juan Antonio Samaranch.
P. S. Povestea lui Aleksandr Karelin poate fi citita și în cartea „100 de sportivi legendari”, care va apărea la inceputul anului viitor.