MUTU SI AMINTIREA UNUI SEZON DE VIS LA PARMA

3 minutes, 56 seconds

Adrian Mutu nu a mai oferit de mult timp ocazia unor cronici pozitive din cauza nereusitelor continue ca antrenor sau manager. Desi nu a mai fost de ceva vreme în prim-plan datorita activitatii sportive, el a fost evocat elogios de site-ul These Football Times, care ne-a reamintit de sezonul remarcabil al „Briliantului” de la Parma. Sub titlul „Picioare talentate și suflete torturate: Când Adriano l-a întâlnit pe Mutu la Parma”, articolul scris de Charlie Carmichael face radiografia parteneriatului fructuos al celor doi fotbaliști cu destine neconforme cu talentul lor uriaș.

„În 2002, Parma a întâmpinat doi noi atacanți, Mutu și Adriano. În ciuda tinereții lor, cei doi erau vazuti drept oamenii care sa o poarte pe Parma spre glorie. Clubul era pe vârful valului unei decade strălucitoare: finanțată de concernul alimentar Parmalat, gruparea gialloblu a cucerit trei Cupe ale Italiei, doua Cupe UEFA, o Cupa a Cupelor și Supercupa Europei de-a lungul a zece ani magici.

Totuși, sezonul anterior văzuse o criza de forma. Succesul fără precedent al Parmei a atras atenția gigantului Juventus, care nu a pierdut vremea și a transferat doua din starurile în devenire, Lilian Thuram și Gianluigi Buffon. Peste inca o stagiune, i bianconeri s-au intors, de aceasta data pentru a-l lua pe golgeterul Marco Di Vaio. Tristetea Parmei a fost completa cand capitanul Fabio Cannavaro a decis sa paraseasca corabia, semnand un contract pe patru ani cu Internazionale. Lotul decimat al Parmei avea nevoie de reconstructie.

Succesele Parmei din anii ’90 au fost construite pe un talent ofensiv sublim. Mai intai, a venit Faustino Asprilla, columbianul care a format un parteneriat letal cu Gianfranco Zola, cei doi dand startul revolutiei gialloblu. Apoi, a venit forta exceptionala de atac a lui Hernan Crespo si Enrico Chiesa. Creativi si puternici in egala masura, ambii au uimit Serie A cu talentul lor uluitor.

Ca majoritatea parteneriatelor reusite, a existat un echilibru si in cazul lui Mutu si al lui Adriano. Primul a fost forta creatoare a lui Hellas Verona, taind constant din flancul stang pentru a sculpta ocaziile. Al doilea, un atacant central puternic, cu un picior stang precum un tun, isi facuse loc cu buldozerul prin defensivele din Serie A in tricoul viola al Fiorentinei.

Atacul Parmei a fost completat de internationalul japonez Hidetoshi Nakata, iar omul responsabil cu transformarea talentului intr-un joc colectiv a fost Cesare Prandelli. Admirat pentru munca sa de la Verona, pe care a promovat-o in Serie A, el a implementat un modul 4-3-3 si un stil fluid de joc.

Impactul lor a fost imediat. Adriano a marcat trei goluri in primele trei meciuri. Mutu a trebuit sa astepte pana in etapa a patra pentru a inscrie pentru prima data, impotriva Perugiei, insa, odata ce a inceput, nici nu s-a mai oprit.

Apoi, Mutu si-a luat zborul. De multe ori, era ca si cum priveai un matador iscusit si un taur nestapanit: Mutu, oferind acele alunecari elegante, in timp ce Adriano, puternicul bizon, devasta careurile adverse.

Un 4-0 impotriva lui Torino, in decembrie, a aratat exact cat de captivanta putea fi aceasta pereche in tricoul galben-albastru al Parmei, Mutu dubland avantajul dat de golul lui Matteo Brighi inainte de a orchestra dubla de final a lui Adriano. O avalansa de elogii au urmat si, evident, comparatii apasatoare.

Mutu a fost considerat urmasul lui Gheorghe Hagi, cel mai mare star al natiunii sale. La fel, forma lui Adriano i-a facut pe multi sa il vada noul Ronaldo.

Pana la urma, a fost un sezon in care Parma a fost aproape de atingerea obiectivelor, ratand calificarea in Champions League in urma unei clasari pe locul cinci, iar Christian Vieri a fost Capocannoniere, in fata lui Mutu si Adriano, care s-au clasat pe locurile doi, respectiv trei in ierarhia golgeterilor. Mai ingrijoratoare, insa, era situatia financiara a clubului.

Datoriile grupului Parmalat ajunsesera la aproape 300 de milioane de lire sterline si, curand, acestea au condus spre faliment. Intr-un asemenea context, Parma a fost fortata sa isi vanda cele doua staruri stralucitoare. Mutu a plecat la Chelsea intr-o mutare cu multi bani la mijloc, in timp ce Adriano s-a intors la fostul sau club, Inter.

Povestea caderii in dizgratie a celor doi jucatori este bine documentata. Mutu, o persoana deloc straina vietii de noapte din Romania atunci cand revenea in tara ca urmare a convocarilor la echipa nationala, a fost depistat pozitiv cu cocaina si, dupa ce a fost si arestat, a fost eliberat in dizgratie. Moartea tatalui lui Adriano i-a deraiat cariera promitatoare, cauzandu-i atacantului o depresie adanca, tratata cu mult alcool.

Nici clubul, nici jucatorii nu au mai fost la fel vreodata, dar, pentru acel sezon, talentul a depasit tumultul.”

Facebook Comments

There are 0 comments .

Lasă un răspuns