FRIENDS ARENA, STADIONUL CU ADEVARAT PRIETENOS

7 minutes, 45 seconds

Acolo unde o minge de fotbal se va invarti, la fel cum Pamantul se roteste in jurul Soarelui, voi fi si eu. Cand scriam incheierea cartii „Jurnalul unui iubitor de fotbal”, realizam ca noi, cronicarii sportivi, suntem niste nomazi ai fotbalului. Daca suporterii unei echipe sunt în stare sa isi urmeaza favoritii pana la capătul pământului pentru a-i sustine, comentatorii cauta rostogolirea unei mingi pe terenul de fotbal precum apa in desert din dorința de a-i face și pe ceilalți părtași la spectacolul la care asista. Si cat timp acest joc minunat va exista, continuand sa ne fascineze, vom strabate paralelele si meridianele globului pentru a descoperi si, apoi, pentru a povesti si celorlalti despre frumusetea fotbalului de pretutindeni.

Astfel, apropierea unei scurte vizite la Stockholm m-a facut sa verific inainte daca nu cumva, in timpul sederii mele in Suedia, nu se joaca prin apropiere si un meci de fotbal. Asa am aflat ca pe 16 februarie chiar începe sezonul 2019 cu duelurile din Cupa Suediei, iar prima partida avea loc chiar pe Friends Arena, unde România va juca peste o luna împotriva naționalei Tre Kronor.

Mi-am zis ca nu pot rata o asemenea ocazie, mai ales ca era vorba de primul meci oficial pentru AIK Stockholm după câștigarea primului sau titlu de campioana din ultimii noua ani, în decembrie, împotriva lui Jonkopings Sodra, din liga secundă.

Cum stăteam aproape de centrul Stockholm-ului, mi-am propus sa străbat la pas cei sase kilometri pana la Friends Arena, făcând un mic ocol și pentru a vedea vechiul Stadion Olimpic, situat în vecinătatea hotelului unde am fost cazat. Poate părea doar o figura de stil, dar drumul dintre cele doua arene a fost precum o călătorie în timp, în care am parcurs un întreg secol.

Asta pentru ca Stadionul Olimpic a fost terminat în 1912, cu ocazia Jocurilor din același an, in timp ce Friends Arena a fost inaugurata în 2012 cu meciul Suedia – Anglia 4-2, în care Zlatan Ibrahimovic a marcat toate cele patru goluri ale gazdelor, ultimul fiind o adevărată capodopera.

Când vezi Stadionul Olimpic, ai impresia ca te întorci în timp, undeva spre sfârșitul secolului XIX, pentru ca este o relicva foarte bine conservata și peste care patina vremii nu a lăsat prea multe urme vizibile. Zidurile din cărămidă roșie și gradenele dau o nota de autenticitate, fără a-i impregna, însă, o tușă de un vetust respingător, uneia dintre cele mai vechi arene din lume în forma sa inițială și care găzduiește încă întreceri sportive. De altfel, chiar în timpul trecerii mele pe acolo, am remarcat cum mai mulți sportivi se antrenau la schi fond în interiorul stadionului, pe vechea pista de atletism. Ulterior, am aflat ca arena a fost afectata de un atac cu bomba în 1997, ce a distrus câteva sectoare, chiar daca acum nimic nu mai aminteste ceva de acel episod negru produs de un individ care se opunea candidaturii Stockholm-ului pentru gazduirea Jocurilor Olimpice din 2004!

Stadionul Olimpic din Stockholm

Am mers, apoi, pe jos mai bine de o ora pentru a ajunge la Arenastaden, complexul din Solna, oraselul din Nordul Municipalitatii Stockholm-ului, plin de constructii futuriste in care se afla si Friends Arena. Nu as fi stiut cum sa ajung exact la stadion printre acele cladiri de birouri daca nu ar fi aparut fanii lui AIK. Cine a spus ca suporterii unei echipe sunt precum membrii unui trib mare dreptate avea! Fularele si steagurile lor sunt semnele distinctive care le semnaleaza apartenenta la culorile unui club si ii scot imediat din multime. Astfel, mi-a fost foarte usor sa ajung la arena, luandu-ma dupa ei.

Clădirile de birouri din zona Arenastaden din Solna

Ce-i drept, am avut un moment de confuzie atunci cand am vazut ca multi dintre acestia intra in Mall of Scandinavia, cel mai mare si cel mai spectaculos, as adauga eu, mall din Suedia, mai ales ca mai erau putine minute pana la startul jocului cu Jonkopings. Nu intelegeam de ce intra in mall, mai ales ca vizavi vazusem si sediul Federatiei Suedeze de Fotbal si ma gandeam ca stadionul trebuie sa fie undeva prin apropiere.

Intrarea în Mall of Scandinavia, cel mai mare mall din Suedia, situat în imediata apropiere a Friends Arena 

Răspunsul a venit peste câteva minute când am descoperit ca una dintre ieșirile mall-ului da direct într-o intrare din Friends Arena, iar de acolo pana în tribune, fanii mai au de făcut doar câtiva pași. Odată pătruns în stadion, ai impresia ca te afli mai degrabă într-o sala extrem de prietenoasa, nicidecum pe o arena de fotbal din Nordul Europei. Asta pentru ca acoperișul era tras, iar în interior, temperatura depășea 20 de grade. Deși capacitatea este de 50 de mii locuri, iar în tribune nu au fost mai mult de zece mii de fani, nu am avut nicio clipa impresia unei arene dezolant de goale pentru ca, la inelul superior, închis acum, au fost trase niște draperii, precum o cortina la teatru, care acopereau sectoarele neocupate.

Se spune ca nordicii sunt mai reci, însă, pe toată durata meciului, galeria galben-negrilor a cantat neîncetat, mentinând la o cota înaltă nivelul decibelilor în tribune, unde s-a aflat și fostul președinte UEFA, Lennart Johansson, care da și numele trofeului decernat campioanei Suediei. Ajuns la 89 de ani, cel mai longeviv șef al forului european și omul care a transformat Cupa Campionilor Europeni în Champions League are nevoie de cărucior pentru a se deplasa, dar privirea lui, de un albastru metalic, a rămas la fel de pătrunzătoare ca și în cei 17 ani de domnie la cârma fotbalului continental.

Nu am știut la acea vreme, dar arcul peste timp făcut prin trecerea de la Stadionul Olimpic la Friends Arena nu a fost deloc întâmplator pentru ca ambele au fost casa lui AIK. Astfel, galben-negrii au fost primele gazde pe Stadionul Olimpic, după ce au jucat acolo între 1912 și 1936, după care acesta a devenit casa lui Djurgardens, aproape opt decenii, pana în 2013, când gruparea din capitala Suediei s-a mutat pe o alta arena mai moderna. Totusi, Djurgardens încă mai are birourile situate în incinta Stadionului Olimpic, iar echipa sa feminina își desfășoară acolo partidele de acasă.

Foaia oficiala de joc la AIK – Jonkopings

Revenind la meciul dintre AIK și Jonkopings, disputat la doar o zi după ce clubul din Solna a aniversat 128 de ani de existența, am remarcat, în primul rand, prezenta în 11-le gazdelor a unor fotbaliști cunoscuti pe care i-am și comentat în mai multe rânduri. Printre ei, căpitanul Henok Goitom, jucător născut în Suedia, dar de origine din Eritrea, care a mai evoluat la Almeria și Getafe, internaționalul norvegian Tarik Elyounoussi, dar mai ales Seb Larsson. Mijlocașul de banda în vârstă de 33 de ani a contribuit din plin la câștigarea titlului în primul său sezon petrecut la nivel de seniori în Suedia, după aproape 14 ani în Premier League, unde a jucat la Arsenal, Birmingham City, Sunderland și Hull City. Un adevărat centurion, cu 108 selecții în naționala, Sebastian Larsson a arătat aceeași vana și aceleași centrări de calitate ca și în perioada petrecuta în Anglia, la finalul partidei declarând ca nu s-a întors acasă pentru a o lasa mai moale, ci pentru a fi în continuare de ajutor echipei de club și primei reprezentative. În plus, în partea secundă, și-a făcut apariția internaționalul nigerian Chinedu Obasi, fost la Hoffenheim și Schalke 04, care a evoluat și împotriva Stelei în grupele Champions League, în 2013.

Alături de Seb Larsson, prefațand meciul Suedia – România din luna martie

AIK și-a respectat statutul de favorita și s-a impus cu 1-0 gratie golului înscris din penalty de Sundgren, în minutul 15. Totuși, oaspeții au arătat destul de mult curaj, iar în multe momente diferența valorica nu a mai fost atât de evidenta. Remarcații mei de la Jonkopings Sodra au fost portarul Pettersson, care a avut numeroase intervenții salvatoare, și mijlocașul brazilian Fabio Gama, unul dintre cei mai tehnici jucători de pe teren.

Cel mai emoționant moment al meciului a avut loc în minutul 27, devenit minutul lui Ivan Turina. Portarul lui AIK, care a disputat un joc si in naționala de seniori a Croatiei, a decedat în somn pe 2 mai 2013, la 32 de ani, în urma unor probleme cardiace, iar de atunci, tricoul cu numărul 27 a fost retras definitiv și în fiecare partida de pe teren propriu, fanii lui AIK ii scandează numele și aplaudă neîntrerupt în minutul 27.

Fiecare minut 27 de pe Friends Arena ii aparține lui Ivan Turina

Experienta din Solna m-a făcut sa înțeleg ca fotbalul este la el acasă chiar și în Nordul rece al Europei și ca Friends Arena chiar este unul dintre cele mai prietenoase stadioane din lume prin felul în care te simți din prima clipa în care ajungi în preajma sa.

Facebook Comments

There are 0 comments .

Lasă un răspuns