BASLER, ADEVĂRATUL SUPER-MARIO

7 minutes, 11 seconds

Când vine vorba de fotbaliștii emblematici ai Germaniei, majoritatea se gândește la Franz Beckenbauer, Lothar Matthaus sau Fritz Walter, căpitani care au condus panzerele spre primele trei titluri mondiale, sau la alte nume legendare în istoria fotbalului teuton, precum Uwe Seeler, Pierre Littbarski, Andreas Brehme, Matthias Sammer, Jurgen Klinsmann, Rudi Voller, Philipp Lahm, Jurgen Kohler sau Andreas Moller. Dar pentru mine, jucătorul cel mai spectaculos, mai imprevizibil și mai talentat a fost, de departe, Mario Basler, cel care m-a făcut sa ma apropii foarte mult de fotbalul german la jumătatea anilor ’90 prin intermediul transmisiunilor de la Sat. 1 și DSF.

Era perioada în care jocul Super Mario Bros. era în mare voga, iar în febra cunoscutei emisiuni Ran, am auzit pentru prima oara vorbindu-se de „Zupar Mario”, asa cum ii pronunțau numele comentatorii nemți. Adevărul este ca Basler, un tip complet ieșit din tipare, chiar era diferit de restul jucătorilor germani nu doar ca stil, dar și ca atitudine.

Înzestrat din plin cu calități tehnice extraordinare, el nu s-a distins niciodată prin disciplina specifica teutonilor, ceea ce l-a tras mereu înapoi în cariera. De altfel, campionul mondial din 1990, Rudi Voller, l-a descris cel mai bine: „Basler nu a ajuns prea departe la cât talent i-a dat Dumnezeu!” Iar Mario a recunoscut și el, când steaua lui aproape se stinsese, ca ar fi putut obține mult mai mult decât doua titluri de campion și o Cupa a Germaniei cu Bayern München, o cupa cu Werder Bremen și titlul de campion european în 1996 cu naționala panzerelor, deși nu a jucat niciun minut la turneul final din Anglia.

Dupa ce a inceput fotbalul la clubul din orasul sau natal, VfL Neustadt, Basler a ajuns la academia lui FC Kaiserslautern, la varsta de 15 ani. Acolo, a si debutat in Bundesliga, in sezonul 1987-88, dar acela a fost singurul sau meci pentru prima echipa. Astfel, in 1989, și-a încercat norocul la Rot-Weiss Essen, din liga secunda, iar dupa un prim an in care nu a reusit sa isi castige un loc de titular, el a impresionat in stagiunea 1990-1991, marcand sase goluri in 34 de aparitii. Insa, desi in plan personal, lucrurile au inceput sa mearga bine, la nivelul clubului, situatia era una de cosmar: Rot-Weiss a retrogradat in a treia divizie din cauza problemelor financiare, care au dus si la pierderea licentei pentru a doua oara in sapte ani.

Mario a plecat, astfel, la Hertha Berlin, echipa care tocmai cazuse din 1.Bundesliga. In primul sezon, in care berlinezii au terminat pe locul al treilea, Basler a fost folosit de antrenorul Bernd Stange ca fundas dreapta, dar adevarata explozie o va produce un an mai tarziu, sub conducerea lui Gunter Sebert, care l-a avansat in linia de mijloc. Super Mario a inscris 12 goluri, suficient pentru a convinge campioana Germaniei, Werder Bremen, sa plateasca doua milioane de marci, echivalentul unui milion de euro astazi, pentru a-l transfera.

In acea perioada, trupa lui Otto Rehhagel era o forta nu doar in Germania, ci si in Europa, dupa ce, in 1992, castigase Cupa Cupelor. Basler s-a integrat perfect in echipa, devenind un hit instant pe Weserstadion. A debutat cu gol intr-un meci cu Lokomotiv Leipzig, iar in primul sezon, a cucerit Cupa Germaniei, dupa o finala castigata chiar in fata fostei sale echipe, Rot-Weiss Essen. Totodata, a debutat convingator in nationala panzerelor, astfel incat Berti Vogts l-a convocat si in lotul pentru Cupa Mondiala din 1994. Insa, o accidentare suferita in ultimul amical dinaintea Mondialului, sustinut impotriva Canadei, l-a facut sa joace doar 30 de minute in victoria din deschiderea turneului final cu Bolivia si, apoi, sa priveasca de pe margine cum Germania este eliminata in sferturile de finala de Bulgaria.

Revenit la Werder, Super Mario a realizat cel mai bun sezon al sau, reusind 20 de goluri si 12 pase decisive in 33 de partide. Un specialist al fazelor fixe, cu o precizie si o finete rar intalnite, Basler i-a delectat pe fanii lui Werder cu doua goluri inscrise direct din corner, unul dintre ele fiind celebrat si printr-o placheta situata intr-un lounge al Weserstadion pe care scrie: „Cand iti faci treaba intr-un mod super, poti marca direct din lovitura de colt. Asta a facut Mario Basler, deschizand drumul spre o victorie cu 5-1 in fata lui Freiburg, aici, pe Weserstadion, pe 10.03.1995. Super Mario a fost aici!”

 

CITESTE SI | WERDER – ANDERLECHT 5-3, MINUNEA DE PE WESER

 

Unul dintre secretele acestui randament fantastic este legat de felul in care Otto Rehhagel, un adept al disciplinei, l-a abordat pe Basler, oferindu-i libertatea pe care acesta si-o dorea. „Sunt responsabil doar cu pasele stralucitoare, jocul de constructie si suturile. Trebuie sa fiu eu, asa ca luati-ma asa cum sunt. Antrenorul stie asta si ma lasa in pace. Stie de ce am nevoie ca sa fiu bun pe teren”, a declarat Mario intr-un interviu din Der Spiegel in 1995. Totusi, performantele sale nu au fost suficiente pentru ca Werder sa ia titlul intrucat esecul din ultima runda in fata lui Bayern Munchen a dus trofeul de campioana in vitrina Borussiei Dortmund.

In stagiunea ce a urmat, Rehhagel a fost inlocuit cu olandezul Aad de Moss, iar Basler, desi a inscris 11 goluri, a cazut in dizgratia fanilor dupa ce le-a aratat gesturi ofensatoare la un meci cu Kaiserslautern. Cu toate ca, ulterior, si-a cerut scuze, era evident ca Super Mario nu va mai continua pe Weser, mai ales dupa declaratiile sale acide la adresa colegilor: „15 dintre cei 20 de jucatori ai echipei se bucura sa ma vada plecat”.

Astfel, in 1996, el a fost cumparat de Bayern Munchen pentru 5 milioane de euro, dupa ce si-a pus la gat medalia de campion european, fara a juca vreun minut la turneul final din Anglia din cauza unei accidentari.  Oricum, Basler nu a fost prea afectat de acest lucru, declarand, ulterior, revistei Playboy ca jucatorii nationalei au avut permisiunea sa faca sex pe durata competitiei, iar el a baut si fumat in mod constant. Aceste vicii au reprezentat acel „pasager intunecat” al lui Mario Basler, un talent imens, dar care nu si-a atins potentialul maxim din cauza lor. „In loc sa bea cinci sticle de bere si sa fumeze un pachet de tigari in zece minute, mai bine ar fi ascultat ce ii spuneau antrenorii”, a povestit Rudi Voller dezmaturile lui Basler.

Chiar si asa, Super Mario a livrat divertisment si eficienta si pe Olympiastadion, vechea arena a lui Bayern. In primul sau an, a inscris opt goluri si a dat 10 assist-uri in 27 de meciuri, contribuind din plin la castigarea titlului, iar in stagiunea urmatoare, a inscris golul victoriei in finala Cupei Germaniei impotriva lui MSV Duisburg, din lovitura libera, in minutul 89. Dupa ce a ratat Mondialul din Franta din cauza unei accidentari, Basler a intrat sub comanda lui Ottmar Hitzfeld, care l-a inlocuit pe Giovanni Trapattoni. Antrenorul care cucerise cu doar un an inainte trofeul Champions League cu Dortmund a simtit calitatea deosebita a lui Super Mario, descriindu-l drept un geniu.

Iar geniul a raspuns asa cum stia el cel mai bine, marcand un gol fabulos in semifinala Champions League impotriva lui Dinamo Kiev. Desi nu se intelegea cu conducerea lui Bayern in privinta prelungirii contractului, clubul angajand chiar un detectiv pentru a-i urmari activitatea din afara terenului, Basler a fost la inaltime si in finala Champions League, cu Manchester United, deschizand scorul dupa numai sase minute dintr-o lovitura libera specialitatea casei. Insa, evenimentele nebune din prelungirile jocului au deturnat Cupa cu Urechi Mari dinspre Munchen spre Old Trafford, dar Mario si-a inecat amarul infrangerii in alcool si dansand pe mese. „Pentru mine, esecul cu 1-2 a fost uitat”, a marturisit dupa aceea jurnalistilor de la Die Zeit.

Deja, Basler incepuse sa isi autodistruga cariera, iar urmatorul moment negativ l-a oferit in finala Cupei Germaniei cu Werder, unde a fost eliminat in prelungiri pentru lovirea unui adversar, iar Bayern a pierdut trofeul la penalty-uri. Apoi, a refuzat contractu oferit de bavarezi si a semnat cu FC Kaiserslautern, clubul de unde a pornit in fotbalul profesionist, care l-a achizitionat pentru 1,5 milioane de marci.

Intrat pe o panta descendenta, Basler a ramas pe Fritz Walter Stadion pana in 2003, cand a semnat un contract pe un an, in valoare de doua milioane de euro, cu gruparea din Qatar, Al Rayyan, iar la finalul acestuia, si-a anuntat retragerea din fotbal, la 36 de ani.

Din pacate, calitatile sale extraordinare au venit la pachet cu vicii si un temperament care i-au afectat cariera si l-au impiedicat sa isi desavarseasca talentul imens cu care a fost inzestrat. Insa, pentru mine, Basler va ramane mereu adevaratul SUPER MARIO!

Facebook Comments

There are 0 comments .

Lasă un răspuns