TRENT, NOUL TREND AL FUNDAȘULUI MODERN

Într-un fotbal în care se vorbește de tinere fenomene doar în cazul jucătorilor ofensivi, a fost trecută destul de ușor cu vederea ascensiunea fulminantă a lui Trent Alexander-Arnold, fundașul dreapta al lui Liverpool, care se pregătește de duelul cu Cristiano Ronaldo din finala Champions League. Puștiul de 19 ani anunță deja cu nonșalanță că nu îi va arăta prea mult respect portughezului, după ce în urmă cu doi ani, era doar un aspirant la tricoul roșu al echipei pe care a susținut-o de când se știe. Acum, el este și în fața primului său Mondial, adeverind cumva profeția lui Jamie Carragher, un alt idol de pe Anfield provenit din propria academie a „cormoranilor”.

„Acest puști va fi viitorul apărător lateral al naționalei Angliei. Urcă excelent în ofensivă și se observă ușor calitatea pe care o posedă”, spunea Carragher despre Trent în urma prestațiilor sale pentru care a fost recompensat cu titlul de Cel mai bun tânăr jucător al anului pentru Liverpool pentru al doilea sezon consecutiv.

Născut în West Derby, la o aruncătură de băț de Melwood, centrul de pregătire al grupării de pe Merseyside, Alexander-Arnold nici nu avea cum să îmbrățișeze un alt destin întrucât provine dintr-o familie în care dragostea pentru fotbal s-a împărțit între Liverpool și Manchester United, părinții săi fiind fani declarați ai „cormoranilor”, în timp ce bunica din partea mamei, Doreen Carling, a fost prietena lui Sir Alex Ferguson la Glasgow, iar unchiul său, John Alexander, a fost ani buni secretarul clubului de pe Old Trafford, după o carieră ca atacant la Millwall și Reading.

Avea doar șase ani când a văzut la televizor minunea de la Istanbul din 2005 și de atunci, a visat mereu să joace și el pentru Liverpool în astfel de meciuri. Iar când îți dorești ceva cu adevărat, tot Universul conspiră la îndeplinirea dorințelor tale. Trent era atât de pasionat de fotbal încât ar fi jucat non-stop, dacă ar fi putut, astfel că nu pierdea nicio clipă atunci când putea da cu piciorul într-o minge, fie că era vorba de partidele din Sunday League, de la școală, de pe stradă sau din curtea casei sale. Apoi, într-o zi, totul s-a schimbat.

Sătui să tot vadă cum talentele locale le scapă de sub nas și ajung la rivalii de la Everton, Manchester United sau Man. City, cei de la Liverpool au lansat un program de a descoperi tineri jucători în propria comunitate. Așa au ajuns și la școala St. Matthew’s, unde învăța și Alexander-Arnold. Totuși, nu erau suficiente invitații pentru toți elevii, astfel că a trebuit să se tragă la sorți. Fiecare băiat și-a scris numele pe un bilețel pe care l-au pus apoi într-o șapcă, iar cel al lui Trent a fost unul dintre cele norocoase.

„Când ai o șansă, trebuie să profiți de ea la maximum”, a declarat Alexander-Arnold jurnaliștilor de la FourFourTwo. Iar el s-a agățat de această oportunitate, impresionând încă de început. La șapte ani, juca pe postul de atacant și îl cucerise pe Iain Brunskill, unul dintre primii săi antrenori, după cum a mărturisit acesta în Liverpool Echo: „Era inteligent și rapid. Era un băiat bun, manierat și care muncea din greu. Întotdeauna îi asculta pe antrenori și era dispus să învețe și totul este datorită mamei sale, Diane. Ascultați-l astăzi pe Trent și o să vedeți că este și acum foarte concentrat și cu picioarele pe pământ. Mama lui l-a ținut departe de toate tentațiile.”

Foarte versatil, Trent a ajuns să îl impresioneze chiar pe idolul sau, Steven Gerard, care a scris despre el în autobiografia sa, My Story, publicata în 2015, ca are toate calitățile pentru a deveni un profesionist de top. „Poate juca și ca mijlocaș defensiv, dar l-am văzut evoluând foarte bine și în alte poziții”, era descrierea lui Stevie G. Și câtă dreptate a avut! După ce a evoluat în rolul de extremă la echipele Under-16 și Under-18, unde era și căpitan, Alexander-Arnold a fost reprofilat fundaș dreapta la Under-19 de olandezul Pep Lijnders.

Iar de aici până la debutul pe Anfield nu a mai fost decât un pas, făcut pe 25 octombrie 2016 într-un meci din Cupa Ligii, câștigat cu 2-1 în fața lui Tottenham. La finalul stagiunii 2016-2017, era desemnat cel mai bun tânăr jucător al lui Liverpool, iar prestațiile excelente au fost confirmate și la naționala sub 19 ani a Angliei, pentru care a înscris șapte goluri în 10 selecții, contribuind din plin la calificarea la Campionatul European. El, însă, a lipsit de la turneul final, încheiat în triumf de reprezentativa Albionului, ca urmare a unei solicitări din partea „cormoranilor” de a fi menajat.

Pentru Trent, însă, această pauză a fost binevenită întrucât a început sezonul actual cu un gol la debutul european împotriva lui Hoffenheim, în playoff-ul Champions League, apoi a venit și prima reușită în Premier League, de Boxing Day, într-un succes cu 5-0 pe Anfield, ca un cadou perfect de Crăciun. „Sunetul peluzei The Kop fredonându-mi numele în timp ce alunecam în genunchi pe iarbă celebrând golul este ceva la care am visat dintotdeauna. Tot exersam această manifestare în curtea din spatele casei, împreună cu frații mei. Întotdeauna comentam golurile pe care le marcam, așa cum fac toți copiii.”

Sub bagheta lui Jurgen Klopp, Trent a cunoscut un progres fantastic, materializat și prin convocarea în lotul Angliei pentru Mondialul din Rusia, deși nu a adunat niciun minut în tricoul selecționatei de seniori. „Felul în care vorbește jucătorilor tineri este cu totul special. Îți pune mâna pe umăr și te ghidează la fiecare ședința de antrenament. Îți spune ce faci bine și unde greșești și unde poți progresa. Să ai acel braț pe umărul tău și să știi că are încredere în tine este ceva incredibil. Liverpool este ca o familie. Este o figură paternă pentru toată lumea și chiar cei mai experimentați jucători pot să bată la ușa lui și să-l întrebe despre anumite roluri într-un meci sau cum pot progresa.”

Elogiat de presă, de colegi, de adversari și de managerul său, Trent Alexander-Arnold nu se culcă pe lauri. „Munca grea cu adevărat abia de acum începe. Atingerea acestui nivel a necesitat foarte multă muncă, dar nu este nici măcar jumătate din dedicarea și sacrificiile pe care trebuie să la fac pentru a trece la nivelul următor.”

Sunt cuvintele unui puști de 19 ani, dar extrem de matur. Cu o asemenea mentalitate, are toate șansele să devină o legendă la Liverpool, la fel ca și Ian Callaghan, Phil Thompson, Robbie Fowler, Jamie Carragher, Michael Owen sau Steven Gerrard, foștii aspiranți la glorie, proveniți din propria academie, deveniți ulterior idoli pe Anfield.

Facebook Comments