DUCKADAM: „NU MI-A FOST TEAMA DE NICIUN ATACANT!”

2 minutes, 56 seconds

„Suntem finalisti! Am castigat CUPA! CUPA CAMPIONILOR EUROPENI este la Bucuresti!” Acestea sunt cuvintele care ne rasuna in ureche de fiecare data in jurul zilei de 7 mai si pe care le asociem mereu cu sprintul bucuriei lui Helmuth Duckadam spre ceilalti jucatori ai Stelei pentru a celebra cel mai important succes al fotbalului romanesc.Pana la acele cuvinte aruncate in eter de Teoharie Coca Cosma, Duckadam intrase in Cartea Recordurilor prin cele patru penalty-uri aparate in fata Barcelonei, devenind cunoscut ulterior drept Eroul de la Sevilla ’86. Acum, la trei decenii distanta de la acel moment unic, uriasul bland a povestit in exclusivitate pentru BogdanSocol.ro cum a trait el cel mai fierbinte derby al fotbalului nostru, Steaua – Dinamo.

 

CITESTE SI | GABI BALINT SI GOLURILE NEMURITOARE

– Care este prima dumneavoastra amintire despre derby-ul Steaua – Dinamo inainte de a fi implicat in mod direct?

– Prima mea amintire cu Dinamo o am de cand jucam la UTA. Am jucat impotriva dinamovistilor la Arad un meci in care, din pacate, nu am facut decat un rezultat de egalitate si, ca urmare, UTA a retrogradat. Deci, am destul de multe amintiri neplacute vizavi de Dinamo, dar am si o amintire foarte frumoasa, poate cea mai frumoasa – semifinala de Cupa Romaniei, pe care am castigat-o cu 5-0.

– Si care a fost atunci cea mai neplacuta amintire de la un derby Steaua – Dinamo?

– Nu prea tin minte. Eu nu am jucat foarte multe derby-uri pentru ca atunci erau doar doua jocuri intr-un an si erau rezultate destul de stranse.

– Poate doar esecul din finala Cupei Romaniei din 1986, la putin timp dupa ce ati cucerit Cupa Campionilor Europeni, sa fi umbrit putin din toata bucuria acelui sezon?

– Nu, in niciun caz. Sigur ca in acea finala cu Dinamo nu am mai fost la fel de concentrati la fel cum am fost la Sevilla, dar era oarecum normal sa se intample asa. A fost o dezamagire, ce-i drept, dar nu atat de mare, tinand cont ca noi castigaseram Cupa Campionilor.

– Ati avut emotii inaintea primului derby Steaua – Dinamo in care ati jucat?

– Nu neaparat. Cred ca s-a facut si in perioada aceea, ca si acum, presiune din partea presei, dar pentru noi, ca jucatori, meciul du Dinamo era un joc important, dar nu unul decisiv, cum era pentru suporteri sau pentru generali. Era orgoliul generalilor in acest joc, galeriile, desigur, erau infierbantate pentru ca o victorie in derby insemna enorm, dar noi, jucatorii, eram prieteni in afara terenului. Dupa meciuri, chiar ne vedeam cu cei de la Dinamo la o bere, iar derby-ul era doar cel de pe teren.

– Era vreun jucator de la Dinamo de care va temeati sau care v-a facut clipe amare in derby?

– Nu cred. De multe ori, se pune aceasta intrebare daca va este frica de jucatorul X sau Y. Nu mi-a fost teama niciodata de vreun atacant, desi am jucat in fata unora formidabili, precum Dumitrache, Dudu Georgescu sau Mircea Sandu.

– Este corect ceea ce se spune de atatea ori ca victoria intr-un derby echivaleaza cu castigarea unui titlu?

– Este o prostie. Niciodata un joc nu poate echivala cu un campionat sau cu o finala de cupa. E un joc doar, chiar daca acum datele problemei s-au mai schimbat, sunt mai multe derby-uri si poti sa joci chiar sase meciuri cu Dinamo intr-un sezon, dar niciodata castigarea unui titlu poate fi mai putin importanta decat un succes intr-un derby cu Dinamo.

Facebook Comments

There are 0 comments .

Lasă un răspuns