Duminica seara, pe Allianz Riviera, fotbalul francez si-a schimbat stapanul dupa ce revolutia de la Nisa l-a silit pe imparatul parizian sa abdice dupa patru ani de domnie si sa cedeze tronul tanarului print din Monte Carlo. Dictatura Parisului trufas a fost oprita de revolta bufonului cu tuse de geniu, Mario Balotelli, jucatorul care mereu s-a ridicat impotriva autoritatii prin nebuniile sale pozitive din teren. Balotelli a fost, din nou, SuperMario, redevenind acel atacant dezechilibrant si imprevizibil pentru orice aparare din lume, dupa ce a facut cele mai bune 45 de minute ale sale de cand a ajuns la Nice. Iar cifrele sale, 14 goluri in 21 de meciuri, sunt cele mai bune in intreaga sa cariera, un mare merit in acest sens avand si Lucien Favre, antrenorul care a stiut sa-i ofere si libertatea dupa care tanjea intr-un schimb reciproc avantajos.
Imparatul Frantei a fost gol tocmai cand dadea impresia ca merge la turatie maxima, dupa cele opt victorii consecutive din Ligue 1, precum si dupa succesul categoric din semifinala Cupei Frantei impotriva viitoarei, probabil, supergeneratii de campioni a lui AS Monaco. PSG-ul lui Unai Emery s-a gripat, insa, tocmai in cel mai important test al finalului de sezon si, in acest moment, mai are tot atatea sanse la titlu cate mai avea Barcelona la calificarea in sferturile Champions League, dupa acel 0-4 de pe Parc des Princes! Doar un miracol de acele proportii o mai poate face pe Paris Saint-Germain campioana si sa-l salveze cumva pe antrenorul basc de la demitere in conditiile in care monegascilor le sunt suficiente doar sase puncte in ultimele patru jocuri ale stagiunii.
Nice a facut duminica un joc tactic impecabil, mai ales in prima repriza, cand i-a neutralizat perfect pe Angel Di Maria, omul care orchestreaza toate atacurile lui PSG, dar mai ales pe Edinson Cavani, care nu a putut fi hranit cu baloane utile in fata portii. Foarte putine mingi au ajuns la uruguayan, iar cand ajungeau, il gaseau de regula cu spatele la poarta sau in situatii in care nu isi putea pune in valoare instinctul de killer. In plus, maiestria strategica a lui Lucien Favre a impiedicat-o pe Paris Saint-Germain sa realizeze prea multe combinatii periculoase in treimea gazdelor. Iar daca PSG a ajuns in fata portii lui Nice, a fost blocata excelent de Yohan Cardinale, cardinalul care a contribuit semnificativ,prin paradele sale salvatoare, la schimbarea polului de putere din fotbalul francez dinspre Paris spre Coasta de Azur.
CITESTE SI | CRONICA UNUI SUCCES ANUNTAT
Jocul precis din defensiva al „vulturilor” din Nisa a fost completat de golul-bijuterie inscris in startul reprizei secunde de Ricardo Pereira, apoi, PSG a lasat impresia ca poate reveni, asa cum a mai facut-o de atatea ori in acest sezon gratie capitanului Thiago Silva, care a taxat neatentia fundasilor lui Nice la fazele fixe.
Parisul nu a mai regasit formula castigatoare, insa, intr-o noapte neagra in care golgeterul Ligue 1, Cavani, a fost inexistent, Lucas Moura, al doilea marcator al echipei, a intrat prea tarziu in locul unui Draxler foarte sters, iar Thiago Motta si Angel Di Maria au recunoscut capitularea totala prin cele doua eliminari ce au subliniat toate frustrarile posibile ale gruparii din Capitala. Cand un jucator de calitatea tehnica a lui Di Maria comite un asemenea atac asupra unui adversar la scorul de 3-1, este semnalul evident al aruncarii prosopului in ring fara a se mai astepta gongul final, care sa te scoata din pumnii nemilosi ai adversarului.
La finalul sezonului trecut, Zlatan Ibrahimovic prevestea, mai in gluma, mai in serios, ca lui PSG ii va fi greu sa repete succesele din ultimii patru ani fara Ibracadabra. Parea doar o gluma specifica starului suedez plecat la Man. United, insa, fara el, Parisul a iesit din Champions League inca din optimile de finala, iar in Ligue 1, a obtinut doar doua puncte din cele 12 puse in joc cu celelalte doua cluburi de pe podium, Monaco si Nice!
Intr-un an in care seicii din Qatar au platit peste 130 de milioane de euro pe transferuri, locul doi al Parisului inseamna un esec total, mai mare chiar decat acel titlu ratat in 2012 in fata lui Montpellier!
written by You may also want to read
Pingback: DUPA 20 DE ANI ... - Bogdan Socol