OLD FIRM SAU RĂZBOIUL SFÂNT

4 minutes, 9 seconds

Marile derby-uri din lumea fotbalului au fost intensificate de-a lungul istoriei de diferenţele sociale, politice sau culturale, care au făcut ca emoţiile, orgoliile şi adversitatea să depăşească limitele pur sportive în timpul ciocnirilor de pe teren dintre cluburile rivale. Dar niciunul nu poate să se ridice la nivelul eternei confruntări dintre giganţii din Glasgow, Celtic şi Rangers. Pentru că rivalitatea născută în urmă cu aproape 130 de ani a crescut cu fiecare derby Old Firm în numele religiei într-un Război Sfânt al epocii moderne între catolici şi protestanţi.

Începuturile nu au fost, însă, atât de aprige. De altfel, renumele acestui derby provine de la remarca unuia dintre comentatorii primului duel dintre Celtic şi Rangers, care s-a referit la cele două echipe ca la doi vechi prieteni de neclintit („two old, firm friends”)! Glasgow Rangers a fost înfiinţat în 1872 şi se mândreşte cu faptul că este clubul cu cele mai multe titluri de campioană din istorie, 54, precum şi cu numărul de succese în cele 407 confruntări cu marii rivali: 159 faţă de cele 150 ale lui Celtic.

Pe de altă parte, Celtic Football Club a fost fondat în 1888 de Fratele Walfrid, un călugăr care căuta să strângă fonduri pe orice cale pentru comunitatea catolică din Glasgow, atât de împovărată în acele vremuri. Încă de la început, Celtic a avut puternice legături cu irlandezii care au migrat în Scoţia în timpul Marii Foamete din 1840, conexiuni care se observă în culorile clubului, alb şi verde, în emblemă, veşnicul trifoi irlandez, dar mai ales în religia catolică şi adversitatea faţă de tot ceea ce reprezintă Union Jack, drapelul britanic, fluturat cu mândrie la fiecare derby de suporterii protestanţi ai lui Rangers.

Celtic se laudă cu faptul că este singura echipă scoţiană şi, totodată, prima din Marea Britanie care a cucerit Cupa Campionilor Europeni, în 1967, în finala cu Inter, câştigată cu 2-1 de „Leii de la Lisabona”, cum au fost supranumiţi eroii legendarului manager Jock Stein. Rangers a replicat prin triumful din Cupa Cupelor din 1972 şi printr-o altă finală de Cupa UEFA, pierdută în 2008 în faţa lui Zenit St. Petersburg.

 

CITEŞTE ŞI | ANGLIA – SCOŢIA, RIVALITATEA SUPREMĂ ÎN SPORT

 Rivalitatea sportivă, transpusă prin cele 242 de trofee câştigate pe plan intern (102 titluri de campioană, 69 de Cupe ale Scoţiei şi 43 de Cupe ale Ligii), a fost pusă în umbră de violenţele de nedescris de după finala Cupei Scoţiei din 1980, disputată pe Hampden Park şi câştigată de Celtic în prelungiri. Acela a fost momentul în care au ieşit în evidenţă toate tensiunile existente între fanii celor două grupări din Glasgow. Suporterii lui Celtic au invadat terenul pentru a se bucura alături de jucători, gest urmat imediat şi de susţinătorii lui Rangers, care au declanşat veritabile lupte de stradă în ceea ce a reprezentat una dintre cele mai mari pete de ruşine din istoria fotbalului scoţian. Poliţia a fost depăşită de evenimentele care s-au petrecut cu o viteză incredibilă, iar cunoscutul comentator Archie MacPherson a ilustrat perfect acele momente de groază prin cuvintele sale: „Parcă ar fi o scenă din Apocalipsa Acum … La sfârşitul zilei, nu are rost să ne mai păcălim. Aceşti suporteri chiar se urăsc de moarte!”

Un alt moment de cotitură al rivalităţii dintre Celtic şi Rangers s-a petrecut în 1989, când Mo Johnston, un catolic şi un fost atacant de succes al alb-verzilor în perioada 1984-1987, în care a înscris 52 de goluri în 99 de meciuri, a semnat cu gruparea protestanţilor după doi ani petrecuţi la în Franţa, la Nantes. Fanii lui Rangers au trecut la manifestaţii de stradă, acuzând clubul de încălcarea tradiţiei, în timp ce suporterii lui Celtic nu au putut suporta actul de trădare şi au împânzit oraşul cu mesajul simplu şi direct: „Iuda”!

Old Firm a intrat într-o altă dimensiune şi a căpătat noi conotaţii din acest sezon, când Rangers a revenit în Scottish Premier League, după retrogradarea din 2012, care a aruncat-o în a patra divizie a Scoţiei. În tot acest timp, în care Rangers a promovat de trei ori în patru ani, Celtic şi-a consolidat poziţia de forţă dominantă în Highlands, câştigând şase titluri consecutive prin care s-a apropiat la doar şase lungimi de recordul mondial deţinut de marii rivali. O dată reapărut în prim-plan, Old Firm contribuie din plin la economia Scoţiei, prezenţa lui Rangers şi Celtic fiind estimată la 120 de milioane de lire sterline pe an!

Derby-ul din Glasgow a fost, este şi va fi întotdeauna mai mult decât un simplu derby! Cu fiecare ciocnire dintre giganţii fotbalului scoţian, resentimentele trecutului nu vor dispărea, iar unicitatea Old Firm va fi dusă mai departe.

Facebook Comments

There is 1 comment .

  1. Pingback: PIONIERII MARILOR DERBY-URI - Bogdan Socol

Lasă un răspuns