PUSKAS, MAGHIARUL MAGIC

6 minutes, 49 seconds

Astăzi, Ferenc Puskas ar fi împlinit 90 de ani. Cu această ocazie, vă invit să ne reamintim de cel mai mare fotbalist din istoria Ungariei şi unul dintre cei mai importanţi jucători ai secolului trecut.

Cel mai strălucitor jucător din Generația de Aur a fotbalului maghiar, Puskas a câștigat de trei ori Cupa Campionilor Europeni și cinci titluri de campion al Spaniei cu Real Madrid și, totodată, a cucerit cu naționala Ungariei medalia de aur la Jocurile Olimpice din 1952 și a ajuns până în finala Cupei Mondiale din 1954, unde a fost desemnat și cel mai bun om al turneului final.A fost un golgeter desăvârșit în ciuda faptului că era un tip scund, la doar 1,72 metri, marcând 514 goluri în 529 de meciuri în campionatele Ungariei și Spaniei.

Născut pe 2 aprilie 1927 la Budapesta, sub numele de Franz Purczeld, el a devenit Ferenc Puskas din 1937, când tatăl său, un șvab de pe Dunăre, a decis să își maghiarizeze familia. Tot tatăl său avea să-i fie și primul antrenor la echipa locală Kispest, transformată în Honved din 1949, când a fost preluată de Ministerul Apărării din Ungaria, devenind clubul armatei. Aici, a debutat în noiembrie 1943, într-o partidă cu Nagyvaradi. Doi ani mai târziu, a bifat primul său meci în naționala Ungariei, pe 20 august 1945, într-un succes cu 5-2 în fața Austriei, în care a și înscris un gol. Avea să evolueze în 85 de meciuri pentru reprezentativa maghiară, pentru care a marcat de 85 de ori. Alături de Zoltan Czibor, Sandor Kocsis, Nandor Hidegkuti și Jozsef Bozsik, bunul său prieten din copilărie, a format nucleul Echipei de Aur a Ungariei, care a rămas invincibilă timp de 32 de meciuri.Această serie incredibilă a cuprins și finala turneului olimpic de la Jocurile din 1952 de la Helsinki, câștigată cu 2-0 în fața Iugoslaviei. Puskas a marcat patru goluri la această competiție, incluzând aici și reușita prin care a deschis scorul în ultimul act. Forța uriașă a naționalei Ungariei s-a văzut cel mai bine în ceea ce a fost denumit Meciul Secolului. Pe 25 noiembrie 1953, pe legendarul stadion Wembley, „Maghiarii magici”, cum au fost supranumiți de presa vremii, au pulverizat naționala Angliei cu 6-3, partidă în care Puskas a înscris două goluri. El a reușit o dublă și în revanșa de la Budapesta, din 23 mai 1954, când englezii au ieșit și mai șifonați: 1-7!

Ferenc Puskas s-a remarcat și la echipa de club, alături de care a cucerit de cinci ori titlul de campion al Ungariei, iar în patru rânduri a fost golgeterul campionatului maghiar. În 1948, a fost cel mai prolific jucător al Europei, cu 50 de goluri marcate!
Totuși, Puskas și întreaga națională maghiară își dorea recunoașterea supremă la Cupa Mondială din Elveția. Starul lui Honved a marcat trei goluri în primele două meciuri de la turneul final, în care Ungaria s-a impus categoric, 9-0 cu Coreea de Sud și 8-3 cu Germania, dar în confruntarea împotriva nemților s-a accidentat serios și nu a mai putut juca până la finală. Chiar și fără el, ungurii au trecut lejer în sferturile de finală de vicecampioana mondială, Brazilia, cu 4-2 și în semifinale de Uruguay, tot cu 4-2. În ultimul act de la Berna, Ungaria urma să își înfrunte din nou victima din grupe, Germania. Puskas a revenit în echipă, deși era încă accidentat, iar începutul a fost perfect: după opt minute, maghiarii conduceau cu 2-0, iar primul gol i-a aparținut marelui Ferenc. Numai că germanii au întors neașteptat soarta finalei în favoarea lor și s-au impus cu 3-2, deși Puskas a mai marcat un gol anulat, însă, pentru ofsaid.

 

CITESTE SI | FUNDASUL INDRAGOSTIT DE GOL

Cea mai bună echipă din istoria fotbalului maghiar s-a destrămat ca urmare a revoluției din 1956. Cum în Ungaria intraseră tancurile sovietice, Puskas și coechipierii săi de la Honved au decis să meargă la Bruxelles pentru a disputa returul meciului cu Atletico Madrid din Cupa Campionilor. Ferenc Puskas a marcat un gol, dar nu a putut împiedica eliminarea echipei sale cu scorul de 6-5 la general. O parte a jucătorilor, printre care și bunul său prieten, Bozsik, au revenit în țară, dar alții, precum Czibor, Puskas și Kocsis au ales calea exilului. Puskas a jucat câteva meciuri neoficiale pentru Espanyol, apoi a încercat să-și găsească o echipă în Italia, mai ales că AC Milan și Juventus erau interesate de el. Numai că UEFA l-a suspendat doi ani pentru refuzul de a se mai întoarce în Ungaria și astfel, Ferenc a devenit un șomer de lux. După expirarea suspendării, Puskas a avut probleme și mai mari în a-și găsi echipă: cluburile italiene se îndoiau că ar mai putea juca la cel mai înalt nivel din cauza vârstei (ajunsese la 31 de ani) și a greutății sale, în timp ce Manchester United, în încercarea disperată de a-și croi o nouă echipă după tragedia aviatică de la Munchen din 1958, nu l-a putut transfera din cauza regulilor Federației Engleze cu privire la jucătorii străini, dar și a faptului că Ferenc nu vorbea engleza.

Până la urmă, Real Madrid a pariat pe el și nu a greșit deloc. Deși inițial părea un cal expirat pentru o herghelie atât de strălucitoare precum cea a „albilor”, Ferenc a redevenit un armăsar de rasă după ce a mâncat jăratic. A slăbit 18 kilograme pentru a reveni la greutatea optimă, reușind patru hattrick-uri în primul său sezon din La Liga. Cu Real, a cucerit cinci titluri consecutive de campion al Spaniei, între 1961 și 1965, a ieșit în patru rânduri golgeterul Primerei Division și a cucerit de trei ori Cupa Campionilor Europeni, cu o mențiune specială pentru finala din 1960. Pe Hampden Park din Glasgow, Puskas a marcat patru goluri în poarta nemților de la Eintracht Frankfurt și Real Madrid s-a impus cu 7-3, Di Stefano marcând celelalte trei goluri ale spaniolilor. În 1962, a primit cetățenia spaniolă și a jucat patru meciuri pentru echipa națională, dintre care trei la Cupa Mondială din Chile, însă fără a mai marca vreun gol. Puskas a pus punct carierei de jucător în 1966, când s-a retras de la Real Madrid imediat după câștigarea Cupei Campionilor în fața lui Partizan Belgrad.


Pe cât de statornic a fost ca jucător, cu doar două cluburi la activ, Honved și Real Madrid, pe atât de plimbăreț a fost ca antrenor. Ferenc Puskas și-a început cariera de antrenor în Statele Unite, la San Francisco Golden Gate Gales, în 1967, și a continuat în Canada, Chile, Arabia Saudită, Egipt, Paraguay și Australia. Apogeul l-a atins la în 1971, când a făcut-o pe Panathinaikos singura echipă din Grecia care ajunge într-o finală europeană. Totuși, în ultimul act al Cupei Campionilor Europeni, Panathinaikos a pierdut cu 2-0 în fața Ajax-ului lui Johan Cruyff. În 1981, a revenit pentru prima dată în Ungaria, după un sfert de secol de exil, în care a fost considerat un trădător de patrie. A fost repus în drepturi depline, iar ultima bornă a carierei de antrenor a fost legată de naționala Ungariei, pe care a condus-o în patru meciuri din preliminariile Cupei Mondiale din 1994. Mai mult, pe 2 aprilie 2002, când a împlinit 75 de ani, guvernul maghiar a decis ca Nepstadion, arena unde joacă naționala Ungariei, să se numească de acum încolo stadionul Ferenc Puskas.
Ferenc Puskas a încetat din viață pe 17 noiembrie 2006, la vârsta de 79 de ani, la scurt timp după ce Federația Internațională de Istorie și Statistică a Fotbalului l-a inclus în topul celor mai buni 10 fotbaliști ai secolului XX.

P.S. Povestea lui Ferenc Puskas poate fi citită şi în cartea „100 de fotbalişti legendari”, pe care o găsiţi în librăriile reale şi virtuale.

There are 2 comments .

  1. Pingback: CEL MAI SCUMP TRIDENT DIN ISTORIE POATE FI SI CEL MAI BUN?! - Bogdan Socol

  2. Pingback: LEV IASIN, PAIANJENUL NEGRU - Bogdan Socol

Lasă un răspuns